Presa israeliană: Dronele din Marea Neagră impun o axă de securitate Turcia-România-Bulgaria

Valul de atacuri cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră a trecut de la un risc de război la o problemă de securitate economică pentru trei state NATO riverane: România, Bulgaria și Turcia. Un material publicat marți de Daily Sabah, cu surse citate din agenția turcă de presă Anadolu, adună opiniile unor experți care cer coordonare regională mai strânsă și sprijin NATO mai consistent.

Potrivit AP, cel puțin șapte nave de marfă au fost lovite de drone în octombrie, în largul coastelor României și Bulgariei. Pe 5 octombrie, cargoul Royad Mammadov a fost lovit în apele teritoriale românești, iar doi marinari azeri au murit, conform Daily Sabah. A doua zi, două nave au fost atacate în zona economică exclusivă a Bulgariei, iar căutările pentru cei 10 membri ai echipajului unei nave scufundate au fost oprite fără rezultat.

Pe 13 octombrie, premierul bulgar Rumen Radev a anunțat noi atacuri, cu o navă scufundată la aproximativ 17 mile est de Krapets. Pe 23 octombrie, România a salvat nouă marinari de pe nava Khoryv, în largul Constanței, iar trei persoane erau încă dispărute.

Autoritățile de la București văd în atacuri o consecință directă a agresiunii Rusiei dincolo de granițele Ucrainei. Moscova nu și-a asumat atacurile. Ambasadoarea Rusiei la Sofia a sugerat chiar că ar putea fi o provocare a unei terțe părți. Anchetele continuă, iar Bulgaria a cerut sprijin NATO și UE.

Ce spun experții citați de Daily Sabah

Maria Branea, de la European Leadership Network, susține că Turcia este un actor central, prin capacitatea navală și controlul asupra accesului în Marea Neagră conform Convenției de la Montreux. Ea descrie diferențele dintre cele trei capitale: Ankara pune accent pe conducerea de către statele riverane, Bucureștiul vrea o prezență NATO mai puternică, iar Sofia a fost istoric mai prudentă, conform DailySabah

Branea nu cere o nouă instituție NATO sau o strategie-cadru. Cere consolidarea aranjamentelor existente: consultări regulate, responsabilități clare, supraveghere maritimă integrată și investiții coordonate în apărare. Propune și extinderea Centrului de Securitate Maritimă susținut de UE, inițiat de România și Bulgaria, la Turcia, Ucraina și Moldova.

Dimitar Bechev, de la Carnegie Europe, crede că Rusia vrea în primul rând să slăbească sprijinul european pentru Ucraina, nu să testeze direct NATO. El consideră improbabilă reluarea Inițiativei pentru cerealele din Marea Neagră, iar ca soluție minimă propune garantarea navigației prin apele teritoriale ale celor trei state, ceea ce cere apărare antidronă mai eficientă.

Ce înseamnă pentru afaceri

Exportul de cereale și logistica au de suferit. Ruta prin apele teritoriale NATO devine coridorul principal pentru cerealele ucrainene. Orice navă lovită în apropiere de Constanța ridică costul asigurării și al navlului.

Branea atrage atenția asupra protejării infrastructurii offshore, citând câmpul Sakarya din Turcia și proiectul Neptun Deep din România, care ar urma să înceapă producția în 2027. Pentru România, securitatea Mării Negre înseamnă și securitatea unei investiții strategice.

Bucureștiul a anunțat accelerarea capacităților de supraveghere maritimă, de combatere a minelor și de intervenție împotriva dronelor, iar NATO a promis mai multe avioane de patrulare, radare și drone. Contractele de echipamente antidronă și de supraveghere pot deveni o oportunitate pentru industria locală.

Există deja o cooperare între cele trei țări cu litoral la Marea Neagră. Cele trei state au deja un grup comun pentru deminare, MCM Black Sea. Experții cer să fie extins și să devină baza unei arhitecturi de securitate mai ample.

Incidente multiple în Marea Neagră în acest an

Cel mai citat bilanț vine dintr-o analiză a Financial Times: peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră de la începutul lui 2026, iar peste 40 de marinari au murit – față de 24 în Strâmtoarea Ormuz. Cifrele provin de la firma de securitate maritimă Ambrey și de la Organizația Maritimă Internațională (IMO).

Numai în trimestrul al treilea au fost atacate 387 de nave, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul precedent.

Potrivit Meduza, care rezumă analiza FT, unele nave au fost lovite accidental, altele deliberat, iar atât Rusia, cât și Ucraina încearcă să afecteze transporturile maritime ale celeilalte. Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi, a spus în septembrie că Ucraina a lovit peste 300 de nave rusești într-un interval de 11 săptămâni.

Ambrey estimează că Rusia a fost responsabilă pentru aproximativ 90% din loviturile asupra navelor comerciale în ultimele 45 de zile, mai ales asupra celor care intră în porturile ucrainene.