Alegeri SUA | Americanul de rând merge la urne cu pesimism din cauza economiei precare

Alegătorii americani sunt chemaţi marţi să voteze pentru reînnoirea Camerei Reprezentanţilor şi a unei treimi din locurile Senatului, un scrutin care ar putea face ca una dintre camere, sau chiar ambele, să treacă în tabăra democraţilor, complicând astfel finalul mandatului lui Donald Trump.

Pe măsură ce se apropiau aceste alegeri de la jumătatea mandatului, care sunt în mod tradiţional nefavorabile partidului aflat la putere, preşedintele american a înregistrat recorduri de nepopularitate, în special din cauza costului ridicat al vieţii, provocat în mare parte de războiul pe care Washingtonul îl duce împotriva Iranului. Acest conflict, declanşat de atacurile comune ale Statelor Unite şi Israelului împotriva Iranului în 28 februarie, este dezaprobat de aproape două treimi dintre americani – în special din cauza creşterii vertiginoase a preţurilor petrolului pe care o provoacă – şi poate avea o pondere decisivă.

În ajunul alegerilor care vor decide dacă Partidul Republican al preşedintelui Donald Trump îşi va păstra controlul asupra Congresului, atenţia alegătorilor era îndreptată către economie, preţurile ridicate şi în continuă creştere fiind o problemă cheie, iar mulţi dând vina pe politicile sale – în special pe tarifele vamale şi războiul cu Iranul – pentru inflaţia persistentă.

Pe scurt, americanii sunt într-o stare de spirit proastă.

Cifrele, însă, prezintă o imagine mai complexă. Pe de o parte, rata şomajului rămâne la un nivel scăzut istoric, mai multe persoane ca niciodată au un loc de muncă, creşterea economică generală este solidă, iar boom-ul investiţiilor în inteligenţa artificială a determinat – până de curând – creşterea pieţei bursiere, alimentând conturile de pensii ale milioane de oameni.

Contracarând acest elan, desigur, se află inflaţia. Deşi nu este nici pe departe la fel de ridicată ca acum câţiva ani, este suficient de ridicată şi de omniprezentă încât oamenii simt presiunea de fiecare dată când îşi umplu rezervorul cu benzină, plătesc o factură la utilităţi sau comandă o masă.

Chestiune de neîncredere

Trump nu figurează pe buletinul de vot din 3 noiembrie, dar alegătorii au în minte bilanţul său economic atunci când se îndreaptă spre urnele de vot. Iar atmosfera este una sceptică, dacă nu chiar morocănoasă, scrie Reuters.

Sondajele în rândul consumatorilor arată că starea de spirit s-a deteriorat în general de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, în ianuarie 2025, deşi există nuanţe: un indicator al încrederii urmărit pe scară largă, publicat de Conference Board, a înregistrat o creştere în octombrie, în timp ce indicele de încredere al consumatorilor al Universităţii din Michigan a atins un minim aproape record.

Brian Jacobsen, strateg economic şef la Annex Wealth Management, spune că indicele de încredere urmăreşte evoluţia macroeconomică, în timp ce indicele de încredere al consumatorilor este “mai personal”, întrebând oamenii cum se descurcă din punct de vedere financiar şi cât de accesibilă le pare viaţa.

“Încrederea consumatorilor este factorul cu impactul cel mai mare asupra rezultatelor alegerilor, dar încrederea generală este factorul cu impactul cel mai mare asupra pieţelor”,

a spus el.

Un argument în favoarea încrederii macroeconomice provine de pe piaţa muncii. Este posibil ca firmele să nu angajeze prea mult, iar proaspeţii absolvenţi să întâmpine dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, dar nici companiile nu efectuează concedieri în masă. Cererile săptămânale de şomaj se află aproape de cel mai scăzut nivel din ultimii 57 de ani. Rata şomajului, de 4,2% în septembrie, nu a depăşit 4,5% timp de cinci ani consecutivi – cea mai lungă perioadă înregistrată vreodată.

Gospodăriile simt acest lucru. Conference Board măsoară diferenţa dintre consumatorii care afirmă că locurile de muncă sunt numeroase şi cei care spun că sunt greu de obţinut, iar această diferenţă s-a accentuat luna trecută, indicând o perspectivă îmbunătăţită în ceea ce priveşte locurile de muncă.

Bursele

Trebuie luat în considerare şi impulsul dat de creşterile de pe piaţa bursieră. Principalii indici bursieri americani au înregistrat zeci de maxime istorice în acest an, aşa cum le reaminteşte frecvent Trump participanţilor la mitingurile sale. Majoritatea americanilor deţin acţiuni, deşi gospodăriile cu venituri mai mari deţin o proporţie disproporţionat de mare.

Cheltuielile gospodăriilor cu venituri mai mari, susţinute de creşterea valorii portofoliilor lor de acţiuni, au contribuit la susţinerea cheltuielilor de consum, care au reprezentat un motor puternic al creşterii economice. Datele de săptămâna trecută au arătat că economia SUA a crescut cu un ritm anualizat de 3,4% în ultimul trimestru, cea mai bună performanţă din acest an.

“Sondajele în rândul consumatorilor pot părea puţin pesimiste, dar comportamentul consumatorilor este destul de puternic”,

a declarat săptămâna trecută secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, pentru CNBC.

“Comportamentul companiilor este, de fapt, destul de puternic şi cred că, prin politica fiscală, politica comercială, politica energetică şi politica de reglementare, avem o combinaţie foarte bună”,

a adăugat şeful finanţelor.

Cererea legată de IA alimentează o mare parte din creşterile de pe piaţa bursieră şi din economia reală, iar investiţiile companiilor au crescut cu un ritm anualizat de 12,7% în ultimul trimestru.

Fragilități potențiale

Cu toate acestea, unii economişti avertizează asupra unei potenţiale fragilităţi – iar primele fisuri ar putea începe să apară.

Pe măsură ce alegerile de la jumătatea mandatului se apropiau, un val de rezultate financiare ale companiilor precum Amazon.com şi Intel a alimentat îngrijorările tot mai mari cu privire la sustenabilitatea boomului cheltuielilor în domeniul IA, determinând o scădere bruscă a indicilor precum Nasdaq Composite.

“O resetare bruscă a aşteptărilor privind IA ar putea submina încrederea companiilor, ar putea declanşa o reducere a cheltuielilor de capital (capex) şi ar putea afecta creşterea PIB-ului, la fel cum preţurile mai mari ale petrolului, tarifele şi restricţiile mai stricte privind imigraţia împing inflaţia în sus, crescând riscul unui mediu stagflaţionist în care creşterea economică încetineşte chiar şi pe fondul persistenţei presiunilor asupra preţurilor”,

a scris Torsten Slok, economist-şef la Apollo Global Management, într-o notă de la mijlocul lunii octombrie.

Lăsând deoparte un astfel de scenariu sumbru, orice economist sau oficial al Rezervei Federale va recunoaşte că frustrarea legată de inflaţie este o preocupare majoră pentru multe gospodării. Deşi a încetinit faţă de nivelul maxim atins în 2022, inflaţia rămâne cu mult peste ţinta de 2% pe care banca centrală o asociază cu mandatul său de stabilitate a preţurilor.

Pe parcursul unei mari părţi din al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă, salariile au crescut mai repede decât preţurile, ceea ce înseamnă că lucrătorii se puteau aştepta ca salariile lor să acopere aceeaşi cantitate sau chiar mai mult din aceleaşi bunuri şi servicii ca înainte. Această situaţie s-a schimbat la începutul acestui an, după ce SUA şi Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, într-un conflict care a ajuns să dureze opt luni şi care a determinat creşterea preţurilor la combustibil la nivel global, contribuind la accelerarea inflaţiei în general.

Cererea de inteligenţă artificială contribuie, de asemenea, la inflaţie, afirmă factorii de decizie şi economiştii de la Fed. Creşterea salariilor încetineşte, de asemenea.

Preţurile de consum şi câştigurile medii pe oră au crescut amândouă cu aproximativ 5,5% din ianuarie 2025, arată datele Biroului de Statistică a Muncii din SUA. Concluzia: din perspectiva puterii de cumpărare, situaţia lucrătorilor nu este mai proastă, dar nici mai bună decât atunci când Trump a preluat funcţia în ianuarie 2025.

Banca centrală a SUA a majorat rata dobânzii de politică monetară în septembrie şi se aşteaptă să crească din nou costurile împrumuturilor în decembrie, aplicând ceea ce preşedintele Fed, Kevin Warsh, numeşte “medicament monetar” pentru a reduce inflaţia fără, spune el, a fi nevoie “să punem nisip în angrenajele economiei şi să lăsăm oamenii fără loc de muncă”.