Nou record mondial: Rusia vinde aur cu nemiluita ca să finanțeze războiul lui Putin contra Ucrainei
Rusia a devenit, pentru al doilea trimestru la rând, cel mai mare vânzător de aur dintre băncile centrale ale lumii, în timp ce Kremlinul încearcă să acopere deficitul tot mai mare al bugetului federal, alimentat de cheltuielile militare. În trimestrul al treilea din 2026, Banca Centrală a Rusiei a vândut 18,66 tone de aur din rezervele internaționale, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului (World Gold Council – WGC), citate de publicația rusă independentă The Moscow Times.
Vânzările rusești contrastează puternic cu tendința internațională: în același interval de timp, băncile centrale din întreaga lume au cumpărat 321,2 tone de aur, cu 42% mai mult decât în trimestrul al treilea din 2025.
Datele WGC arată că Rusia s-a numărat printre puținele state care și-au diminuat rezervele, devansând categoric ceilalți vânzători. Banca Centrală a Kîrgîzstanului a vândut 0,95 tone, în timp ce Germania, Singapore și Mexic au înregistrat vânzări mult mai mici.
La polul opus, Banca Populară a Chinei a fost cel mai mare cumpărător, adăugând 63,14 tone la propriile rezerve.
Achiziții importante au mai fost realizate de băncile centrale din Polonia, Uzbekistan și Kazahstan, care au cumpărat 40,45, 14,45 și, respectiv, 13,52 tone de aur.
Potrivit The Moscow Times, Banca Centrală a Rusiei vinde aur de zece luni consecutiv, în cadrul mecanismului prin care reflectă operațiunile Ministerului Finanțelor cu activele Fondului Național de Bunăstare. Autoritățile ruse folosesc aceste resurse pentru a acoperi deficitul bugetar, care a ajuns la 7,3 trilioane de ruble în 2026. De la începutul invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, deficitul cumulat a depășit 22 de trilioane de ruble.
În trimestrul precedent, stocul de aur al Băncii Centrale a Rusiei se redusese cu alte 21,77 tone, conform datelor World Gold Council.
În perioada decembrie 2025 – septembrie 2026, rezervele rusești au pierdut aproximativ două milioane de uncii troy, echivalentul a circa 62 de tone, potrivit statisticilor publicate chiar de banca centrală.
Aceasta a fost cea mai amplă reducere a rezervelor de aur ale Rusiei de la criza financiară din 1998. Atunci, în urma prăbușirii pieței obligațiunilor guvernamentale și a intrării statului în incapacitate de plată, banca centrală a vândut aproximativ 118 tone de aur în numai trei luni. O parte dintre lingouri au fost însă răscumpărate ulterior, astfel că reducerea netă a stocului pentru întregul an a fost de aproximativ 50 de tone.
Aurul rusesc ia drumul Chinei
O parte importantă din aurul rusesc vândut ajunge pe piețele asiatice. Potrivit datelor vamale chineze, aproximativ 100 de tone de aur de origine rusească au intrat în Hong Kong în primele șapte luni ale anului 2026, de trei ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă un volum record pentru intervalul analizat.
Reorientarea exporturilor este legată de închiderea pieței londoneze, cel mai important centru mondial de tranzacționare a aurului, pentru metalul prețios provenit din Rusia după declanșarea invaziei asupra Ucrainei. În consecință, furnizorii ruși și-au redirecționat tot mai mult livrările către cumpărătorii asiatici.
Potrivit unei estimări citate de Financial Times, aur în valoare de aproximativ 35 de miliarde de dolari a fost exportat din Rusia prin Hong Kong de la începutul războiului.
Reducerea actuală marchează o schimbare importantă de strategie pentru Kremlin. După criza din 1998, Rusia a acumulat constant aur, reușind să-și majoreze de peste cinci ori rezervele până la începutul anului 2022. În acel moment, stocul ajunsese la aproximativ 2.300 de tone, ceea ce plasa țara pe locul al cincilea la nivel mondial.
Aurul a reprezentat unul dintre principalele instrumente prin care Moscova a încercat să-și protejeze economia de sancțiunile occidentale și să reducă dependența de activele financiare denominate în dolari, dar presiunea cheltuielilor militare și deficitul bugetar determină autoritățile să recurgă tot mai intens la această rezervă strategică.












