R. Moldova, mai aproape de Europa, mai departe de dependența de ruși: linia Vulcănești–Chișinău, inaugurată
Republica Moldova a făcut duminică un pas important spre independența energetică și integrarea în rețeaua europeană de electricitate: linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău a fost pusă sub tensiune și inaugurată oficial în prezența președintei Maia Sandu și a comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, transmite agenția de presă MoldPress.
Cu o lungime de aproximativ 157 de kilometri și o tensiune de 400 kV, noua linie conectează sudul țării de capitală, oferind Republicii Moldova o rută suplimentară pentru transportul energiei electrice din România și de pe piața europeană.
Infrastructura traversează 35 de localități și ocolește nodul energetic de la Cuciurgan, reducând astfel dependența de rutele tradiționale de aprovizionare.
La ceremonia de inaugurare, Maia Sandu a subliniat importanța strategică a investiției pentru securitatea energetică a țării, afirmând că aceasta va permite Republicii Moldova să își diversifice sursele de aprovizionare și să fie mai puțin vulnerabilă la presiunile externe.
”Prin acest proiect consolidăm capacitatea de transport a energiei electrice, diversificăm rutele de aprovizionare și întărim conexiunea Republicii Moldova cu sistemul energetic european. Independența energetică, pentru noi, înseamnă să putem decide singuri de unde cumpărăm energia, fără să fim vulnerabili la presiuni și șantaj”,
a spus șefa statului, reamintind că, în primii 30 de ani de independență, Republica Moldova a investit prea puțin în interconexiuni energetice, iar dependența de un număr limitat de surse și rute de aprovizionare a costat scump.
”De fiecare dată când Moldova îndrăznea să aleagă altceva decât își dorea Moscova, eram amenințați că vom rămâne fără lumină și căldură. Și au fost perioade în care am fost deconectați de la energie. Ultima dată s-a întâmplat în toamna anului 2021.”
La rândul său, comisara europeană Marta Kos a salutat finalizarea proiectului, apreciind că noua infrastructură contribuie nu doar la securitatea energetică a Republicii Moldova, ci și la conectarea acesteia la piața europeană de energie. Oficialul european a subliniat că investiția reprezintă un pas concret spre integrarea europeană a țării:
”Importanța acestui proiect depășește construcția unei infrastructuri de transport a energiei electrice. Linia consolidează conectivitatea regională și creează condiții mai bune pentru integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană. Acest rezultat demonstrează valoarea cooperării și angajamentul nostru comun pentru un viitor energetic mai sigur.”
Noua linie va putea acoperi până la jumătate din consumul de energie electrică al Republicii Moldova în perioadele de vârf, sporind siguranța alimentării și reducând riscul unor eventuale întreruperi.
Linia electrică a fost construită cu finanțare de la Banca Mondială, în valoare de 61 de milioane de euro, printr-un acord de împrumut aprobat în septembrie 2019, în timpul mandatului Guvernului condus de Maia Sandu, după mai bine de un deceniu de discuții și demersuri începute în 2013.
Lucrările au fost încheiate în noiembrie 2025 și au fost urmate de testări tehnice, verificări de siguranță și proceduri de recepție.
Următoarele interconexiuni cu România sunt deja în pregătire:
- linia Bălți–Suceava, în valoare de aproximativ 77 de milioane de euro, finanțată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și un grant al Uniunii Europene de 15 milioane de euro
- linia Strășeni–Gutinaș, care va fi construită cu finanțare nerambursabilă din partea Statelor Unite ale Americii.
”Ambele investiții vor consolida conexiunile energetice cu România și cu sistemul energetic european”,
a spus președinta Maia Sandu.
În paralel, Republica Moldova dezvoltă interconexiunile cu Ucraina și investește în producția locală de energie din surse regenerabile și în modernizarea rețelelor.
Miza strategică a noii linii electrice: ocolirea ”cuiului lui Pepelea” de la Cuciurgan
Dincolo de importanța sa pentru modernizarea infrastructurii energetice, linia Vulcănești–Chișinău are o miză strategică majoră pentru Republica Moldova, pentru că reduce dependența de infrastructura electrică din regiunea transnistreană și oferă țării o rută alternativă de aprovizionare cu energie din România și de pe piața europeană.
Până acum, una dintre vulnerabilitățile sistemului energetic moldovenesc era legată de faptul că infrastructura existentă nu oferea suficiente alternative pentru transportul energiei electrice dinspre sudul țării către centrul său. O parte importantă a fluxurilor de electricitate era dependentă de conexiuni care traversau regiunea transnistreană, unde se află și Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan (MGRES), un furnizor tradițional de electricitate pentru malul drept al Nistrului.
Această situație crea o vulnerabilitate suplimentară pentru Chișinău, în condițiile în care infrastructura energetică din regiunea transnistreană se află în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova.
În plus, dependența istorică de gazele naturale rusești, utilizate inclusiv pentru producerea electricității la Cuciurgan, a făcut ca securitatea energetică a țării să fie expusă deciziilor și presiunilor externe venite de la Moscova.
Noua linie de 400 kV schimbă această configurație: cu o lungime de aproximativ 157 de kilometri, aceasta conectează direct stația electrică Vulcănești, din sudul Republicii Moldova, aproape de granița cu România, de stația Chișinău, permițând transportul energiei electrice din România și din sistemul energetic european fără tranzitarea nodului de la Cuciurgan. În acest fel, electricitatea poate ajunge în centrul țării pe un traseu aflat exclusiv pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău, pentru prima dată după dobândirea independenței țării, în urmă cu 35 de ani.
Importanța acestei alternative este cu atât mai mare cu cât noua linie are o capacitate de transport de până la 630 MVA, echivalentul a peste jumătate din consumul de electricitate al Republicii Moldova în perioadele de vârf.
Astfel, în cazul unor întreruperi ale livrărilor de la centrala Cuciurgan sau al unor probleme pe rutele tradiționale de transport, autoritățile de la Chișinău dispun de o posibilitate suplimentară de a asigura alimentarea țării prin importuri din România și de pe piața europeană.
Proiectul capătă o semnificație aparte și în contextul crizelor energetice din ultimii ani.
Reducerea livrărilor de gaze rusești și dificultățile de aprovizionare cu electricitate au arătat cât de vulnerabilă poate deveni Republica Moldova atunci când depinde de un număr limitat de furnizori și de rute de transport. Noua infrastructură nu elimină complet aceste riscuri, dar reduce considerabil posibilitatea ca o întrerupere a unei singure conexiuni sau o decizie politică externă să afecteze alimentarea cu energie a întregii țări.








