“Don Huang”. Fantastica poveste a miliardarului cu cea mai proastă săptămână din istoria bursei

Jen-Hsun „Jensen” Huang, omul momentului pe burse prin scandalul care a declanșat prăbușirea acțiunilor Nvidia, s-a născut pe 17 februarie 1963. Inginer electro și om de afaceri taiwanez-american, a cofondat compania de tehnologie Nvidia – una dintre cele mai valoroase companii din lume – și a ocupat funcțiile de președinte și director executiv (CEO) de la înființarea acesteia, în 1993, până la demisia sa, joi, 12 noiembrie 2026. În noiembrie 2026, Forbes îi estima averea netă la peste 150 de miliarde de dolari, plasându-l pe locul al unsprezecelea în topul celor mai bogați oameni din lume.

Născut la Taipei, Huang și-a petrecut copilăria în Taiwan și Thailanda, înainte de a se muta în Statele Unite, unde a studiat în Kentucky și Oregon. După obținerea unei diplome de master la Universitatea Stanford, a fondat Nvidia în 1993, la vârsta de 30 de ani, chiar într-un restaurant Denny’s din San Jose, California. Huang a salvat compania de la faliment în anii ’90 și a coordonat extinderea acesteia, de la dezvoltarea unităților de procesare grafică (GPU) către domeniile calculului de înaltă performanță și al inteligenței artificiale (IA).

Sub conducerea lui Huang, Nvidia a cunoscut o creștere rapidă în timpul expansiunii inteligenței artificiale, devenind, în octombrie 2025, prima companie care a atins o capitalizare de piață de peste 5 trilioane de dolari. În anii 2021 și 2024, revista Time l-a inclus pe lista celor mai influente persoane. În 2025, Huang a fost desemnat unul dintre „Arhitecții IA” în cadrul selecției revistei Time pentru „Personalitatea Anului”. În noiembrie 2026, a izbucnit un scandal în urma unor relatări conform cărora acesta ar fi avut mai multe relații extraconjugale, inclusiv una cu Alice Huang – persoană suspectată de guvernul SUA că ar fi spion pentru China.

Povestea lui Jensen “Don” Huang este una fabuloasă

Huang înființează Nvidia în 1993 împreună cu Chris Malachowsky și Curtis Priem. Până în 1996, compania este aproape de faliment. Concediază jumătate din personal și îi anunță pe membrii echipei că îi mai despart „30 de zile de închiderea definitivă a afacerii”.

Dar în 1997, Nvidia câștigă un contract cu Sega, dar Jensen își dă seama că cipul nu va funcționa. Cu toate acestea, Sega investește 5 milioane de dolari, oferind Nvidia un răgaz de șase luni pentru a supraviețui și a-și schimba direcția strategică.

Schimbarea de strategie dă roade. Nvidia se listează la bursă în 1999 și lansează GeForce 256, prezentându-l drept primul „GPU” din lume. Ulterior, compania ajunge să domine piața jocurilor pe PC.

Jensen observă că studenții doctoranzi folosesc plăcile grafice Nvidia, destinate jocurilor, pentru calcule matematice complexe. Realizează că potențialul GPU-urilor depășește cu mult sfera jocurilor și începe să investească masiv în această direcție.

Pe parcursul anilor 2000, Nvidia își direcționează profiturile către dezvoltarea CUDA – o platformă software care transformă GPU-urile în unități programabile, utile pentru inteligența artificială, calcule științifice și sarcini de lucru extrem de solicitante, pe care procesoarele clasice (CPU-uri) nu le pot gestiona.

Începuturile AI, în urmă cu 10 ani

În 2016, Jensen îi livrează personal lui Elon Musk primul supercomputer Nvidia dedicat inteligenței artificiale, modelul DGX-1, pentru ca OpenAI să îl folosească la antrenarea unui „model generativ”.

În 2022, acțiunile Nvidia se prăbușesc cu 66%. Piața PC-urilor încetinește, trecerea rețelei Ethereum la un alt mecanism de consens elimină mineritul bazat pe GPU-uri, prețurile pe piața secundară se prăbușesc, iar estimările privind veniturile scad.

În timp ce industria încetinește, Jensen acționează agresiv pentru a asigura capacitatea limitată de asamblare (tehnologia CoWoS) a TSMC – principalul blocaj în producția cipurilor pentru AI – mizând totul pe faptul că „marele moment al inteligenței artificiale” este iminent.

În noiembrie 2022, OpenAI lansează ChatGPT. Dintr-o dată, toate marile companii de tehnologie își doresc mii de unități Nvidia H100, la un preț de 30.000 de dolari bucata.

Între 2023 și 2025, giganții tehnologici investesc sute de miliarde de dolari în infrastructura pentru inteligența artificială. Nvidia devine punctul critic, veriga esențială de care depinde întreaga industrie. CUDA îi ține pe dezvoltatori captivi în ecosistemul său.

Nvidia devine cea mai valoroasă companie din lume, cu o evaluare de 4,3 trilioane de dolari, iar Jensen deține aproximativ 3,5% din acțiuni, o participație în valoare de peste 150 de miliarde de dolari.

Momentul destrămării

Pe 8 noiembrie 2026, consiliul de administrație al Nvidia deschide o anchetă privind relația lui Jensen cu o „spioană chineză”, după ce acesta recunoaște că a avut o aventură.

Pe 11 noiembrie, NYT relatează că acesta a avut, de asemenea, o aventură cu vicepreședintele Nvidia pentru sectorul de sănătate, care îi raporta direct.

Joi, Jensen Huang demisionează din funcțiile de CEO, președinte și membru al consiliului de administrație al Nvidia, cu efect imediat.

La câteva ore după ce a apărut vestea că Jensen Huang a demisionat de la Nvidia, a ieșit la iveală informația despre o a treia relație, potrivit Reuters. Femeia, o angajată a companiei, nu a fost identificată public.

Vom reveni.