De ce vehiculele electrice din China ar putea complica negocierile comerciale dintre UE și UK?
Expansiunea rapidă a producătorilor chinezi de automobile electrice pe piaţa britanică riscă să complice negocierile comerciale dintre Londra şi Bruxelles, în condiţiile în care Uniunea Europeană pregăteşte noi reguli pentru protejarea industriei europene. Guvernul britanic încearcă să obţină acces la programele europene de sprijin industrial fără să îşi compromită relaţiile economice cu China, transmite Reuters.
La zece ani de la referendumul pentru Brexit, propunerile europene privind produsele ”Made in Europe” pun la încercare strategia comercială independentă a Marii Britanii. Noile reguli ar condiţiona accesul la subvenţiile UE şi la contractele de achiziţii publice de utilizarea unui anumit procent de componente fabricate în Europa.
Măsurile urmăresc să protejeze producătorii europeni, în special din sectoarele automobilelor electrice şi bateriilor, de concurenţa importurilor chinezeşti ieftine. În forma actuală, însă, produsele fabricate în Marea Britanie ar putea fi excluse de la aceste beneficii.
Premierul britanic Andy Burnham, care încearcă să apropie Londra de Bruxelles după preluarea mandatului în iulie, solicită ca automobilele şi componentele produse în Regatul Unit să fie considerate europene în cadrul noilor reglementări.
Negocierile pregătitoare pentru summitul dintre Marea Britanie şi UE, programat vineri la Bruxelles, întâmpină însă dificultăţi. Mai multe state membre cer Londrei să îşi alinieze politicile comerciale la cele europene, inclusiv în privinţa măsurilor de protecţie împotriva importurilor chinezeşti.
O asemenea condiţie ar putea obliga guvernul britanic să introducă taxe vamale suplimentare pentru automobilele electrice fabricate în China, după modelul Uniunii Europene, care aplică tarife de până la 45%.
Beijingul a avertizat deja că se opune oricăror măsuri discriminatorii împotriva produselor chinezeşti şi că ar putea reacţiona dacă Londra va adopta restricţii similare celor europene.
Situaţia este delicată pentru economia britanică, deoarece investiţiile chinezeşti au devenit tot mai importante pentru industria auto locală. Potrivit asociaţiei constructorilor auto SMMT, sectorul a susţinut aproximativ 830.000 de locuri de muncă şi a generat o valoare adăugată de 18 miliarde de lire sterline în 2025.
După Brexit, investiţiile în industria auto britanică au scăzut puternic, iar producători precum Honda şi Stellantis au închis fabrici în 2021 şi, respectiv, 2025. În schimb, companiile chineze îşi extind prezenţa comercială şi analizează noi investiţii industriale.
Producătorul chinez Xpeng intenţionează să introducă cinci modele suplimentare pe piaţa britanică în următoarele 12 luni şi să îşi extindă reţeaua la aproximativ 100 de reprezentanţe până în 2027. Chery, cel mai mare exportator auto din China, a înfiinţat un centru de cercetare şi dezvoltare în Marea Britanie şi analizează posibilitatea asamblării unor vehicule în nordul Angliei.
Cota producătorilor chinezi pe piaţa auto britanică a ajuns la 17,8% în perioada de 12 luni încheiată în octombrie, dublu faţă de intervalul corespunzător din 2025, potrivit datelor SMMT.
Preţurile competitive ale automobilelor chinezeşti atrag consumatorii britanici, în special gospodăriile cu bugete limitate. În acelaşi timp, disponibilitatea unor vehicule electrice mai accesibile poate sprijini obiectivul Marii Britanii de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
Constructorii auto occidentali avertizează însă că expansiunea rapidă a mărcilor chinezeşti creează presiuni asupra producţiei locale. Jim Baumbick, preşedintele Ford Europa, a declarat că industria trebuie să concureze în condiţii echitabile şi că politicile comerciale ar trebui să sprijine producţia europeană.
Pentru fabricile britanice, excluderea din programele europene de subvenţii şi achiziţii publice ar putea avea consecinţe majore. Din cele 717.000 de automobile produse în Marea Britanie în 2025, aproape 57% au fost exportate în Uniunea Europeană, în timp ce aproximativ 6% au ajuns în China.
David Bailey, profesor de economie la Universitatea din Birmingham, consideră că pierderea accesului la aceste programe ar putea ameninţa viabilitatea unor uzine britanice.
Ministrul britanic pentru Afaceri şi Comerţ, Jonathan Reynolds, a făcut din găsirea unei soluţii una dintre priorităţile sale. Italia, Franţa şi Germania şi-au exprimat disponibilitatea de a accepta includerea Marii Britanii în sistemul ”Made in Europe”, dar solicită reciprocitate în privinţa tarifelor vamale şi a protecţiei comerciale.
Un proiect iniţial al declaraţiei comune pentru summitul de vineri prevedea un ”parteneriat de încredere”, prin care Londra urma să îşi apropie politicile de cele europene. Formularea a fost însă eliminată dintr-o versiune ulterioară, semn că părţile nu au ajuns încă la un acord.
Disputa evidenţiază dilema economică a Marii Britanii: apropierea deă piaţa european, esenţială pentru exporturile sale industriale, ar putea necesita restricţionarea relaţiilor comerciale cu China, care reprezintă o sursă importantă de investiţii şi automobile accesibile.









