Nuclearelectrica pierde profit după oprirea reactoarelor. Prețurile mari au ajutat, dar nu destul
Compania SN Nuclearelectrica SA a raportat vineri un profit net de 1,18 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în scădere cu 27,3% față de perioada similară a anului trecut, în condițiile în care oprirea reactoarelor de la Cernavodă, provocată de debitul extrem de redus al Dunării, a afectat puternic producția și vânzările de energie electrică. În trimestrul al treilea, producția livrată în Sistemul Energetic Național a scăzut cu 65,1%, potrivit raportului financiar al companiei, remis Bursei de Valori București (BVB).
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a obținut venituri din exploatare de 3,48 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, cu 16,7% mai mici decât în primele nouă luni ale anului trecut, potrivit raportului financiar citat.
Veniturile din vânzarea energiei electrice au însumat 3,37 miliarde de lei, în scădere cu 17,1%, în timp ce profitul operațional înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare (EBITDA) s-a redus cu 22,5%, până la 1,68 miliarde de lei.
La nivelul întregului grup, profitul net consolidat a fost de 1,047 miliarde de lei, în scădere cu 33,6% față de cele 1,58 miliarde de lei raportate în perioada similară din 2025.
Producția din trimestrul al treilea s-a redus cu două treimi
Cea mai puternică deteriorare a activității s-a produs în trimestrul al treilea, exact perioada în care centrala de la Cernavodă a fost afectată de condițiile hidrologice excepționale de pe Dunăre.
Unitatea 1 a fost oprită controlat începând cu 28 iulie, din cauza nivelului scăzut al fluviului, iar Unitatea 2 a fost oprită începând cu 13 august. În aceste condiții, energia electrică produsă și livrată de Nuclearelectrica în Sistemul Energetic Național a fost de numai 934.221 MWh în trimestrul al treilea, comparativ cu 2,68 milioane MWh în aceeași perioadă din 2025, o scădere de 65,1%.
Ambele reactoare au putut fi repornite abia săptămâna trecută, astfel că rezultatele financiare prezentate azi nu includ producția acestora.
La nivelul primelor nouă luni, producția livrată a totalizat 5,09 TWh, față de 7,38 TWh în perioada similară a anului trecut, în scădere cu 31,1%.
Compania a declarat situație de forță majoră începând cu 10 august, ca urmare a scăderii drastice a nivelului și debitului Dunării, care a afectat alimentarea sistemului de apă tehnică de răcire al centralei.
Impactul s-a reflectat direct în vânzările de energie. În primele nouă luni, Nuclearelectrica a comercializat 5,74 TWh, cu 26% mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.
Numai în trimestrul al treilea, veniturile din vânzarea energiei electrice au coborât cu 53,6%, la aproximativ 668,3 milioane de lei.
Prețurile mai mari nu au compensat reducerea producției
Profitând de condițiile de piață, Nuclearelectrica a reușit să vândă energia la prețuri medii mai mari decât în 2025. Prețul mediu ponderat de vânzare a ajuns la 587,21 lei/MWh în primele nouă luni, față de 524,94 lei/MWh în perioada similară a anului trecut, o creștere de aproximativ 11,9%. Avansul prețurilor nu a fost însă suficient pentru a compensa reducerea cantităților disponibile pentru comercializare.
Mai mult, oprirea reactoarelor a generat costuri suplimentare. Nuclearelectrica a fost nevoită să achiziționeze energie electrică pentru a-și acoperi obligațiile contractuale asumate anterior și consumul propriu al centralei în perioadele în care ambele unități au fost oprite.
Cheltuielile cu achiziția energiei electrice au crescut cu aproximativ 149%, potrivit explicațiilor furnizate de companie.
În plus, cheltuielile de exploatare, fără depreciere, amortizare și contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, au crescut cu 19,9%, până la aproximativ 1,79 miliarde de lei. Nuclearelectrica explică această evoluție și prin creșterea costurilor cu reparațiile și mentenanța, necesare în urma evenimentelor care au afectat funcționarea reactoarelor în cursul anului.
Un factor favorabil în comparația cu anul trecut a fost eliminarea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică. În primele nouă luni din 2025, această cheltuială se ridicase la aproximativ 504,5 milioane de lei, în timp ce în 2026 a fost zero. Cu toate acestea, economia respectivă nu a fost suficientă pentru a contrabalansa efectele opririlor și ale costurilor suplimentare.
Compania promite că investițiile continuă
Nuclearelectrica are în derulare proiecte importante de investiții, inclusiv retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești.
Bugetul de investiții al companiei pentru 2026 a fost rectificat ulterior perioadei de raportare, de la aproximativ 3,47 miliarde de lei la 3,37 miliarde de lei, o diminuare de circa 3%, justificată în principal prin reestimarea sumelor care pot fi capitalizate în cursul anului.









