Industria auto devine tot mai interesată de comoara de pe fundul mării. Care ar fi avantajele?
Un studiu recent a evidențiat faptul că producția de compuși metalici folosiți în industria bateriilor pentru vehicule electrice sau hibride folosind zăcămintele aflate în așa-numiții noduli polimetalici subacvatici ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon aferente cu până la 75% comparativ cu operațiunile miniere pe uscat.
Studiul, citat de publicația Energy Live News și comandat de DeepGreen – un start-up canadian care investește în mineritul subacvatic -, sugerează că rocile polimetalice găsite în ”nodulii” de pe fundul oceanului ar putea furniza sute de milioane de tone de metale importante pentru industria bateriilor, precum nichel, cobalt, mangan sau cupru.
Firma spune că această metodă de producție ar permite ca tehnologiile energetice inovative, dar cu un impact major asupra mediului în etapele de producție, ar putea fi create cu ”un impact mult mai redus asupra climatului global decât prin extragerea acelorași metale din mineritul tradițional, pe uscat.
Studiul arată că nodulii polimetalici subacvatici ar putea fi utilizați pentru a furniza suficiente cantități de metale pentru un miliard de baterii pentru mașini electrice, în schimbul unor emisii cu până la 11,6 gigatone echivalent CO2 mai puțin în comparație cu sursele terestre.
Studiul a mai relevat că producerea de metale din baterii din nodulii polimetalici ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon aferente cu până la 75%.
Daina Paulikas de la Universitatea din Delaware, care a contribuit la realizarea studiului, a spus: ”Mineritul terestru are de suferit din cauza multor provocări, cum ar fi scăderea calității minereurilor din zăcămintele aflate în exploatare, întrucât concentrațiile mai mici de metale din minereu impun consum mai mare de energie, materiale și suprafață terestră afectată pentru producția aceleiași cantități de metal. În plus, exploatarea efectivă a nodulilor polimetalici implică un consum relativ scăzut de energie, o utilizare mai judicioasă a terenurilor și un management mai eficient al deșeurilor în comparație cu o mină convențională.”
Nodulii polimetalici sunt concrețiuni minerale care ”tapisează” fundul oceanului la adâncimi mari ale apei, de 4.000-6.000 m, având în general diametrul de câțiva centimetri (au fost găsite și aglomerații care cântăreau peste 300 kg), alcătuiți din diferite elemente chimice metalice. Au fost identificate 42 de metale componente ale acestora, între care domină nichelul, cobaltul, fierul, manganul și cuprul.









