Știința bate filmul | Un grup de neurologi de top militează pentru ”neuro-drepturile” omului
Progresele științifice care fac posibile proceduri precum stimularea profundă a creierului sau scanere cerebrale portabile fac din ce în ce mai posibilă manipularea minții umane, creând nevoia de legi, reglementări și măsuri de protecție în utilizarea noilor instrumente, potrivit unei declarații comune a unor neurologi de top, citate de Reuters.
Un set de ”neuro-drepturi” ar trebui adăugat la Declarația Universală a Drepturilor Omului adoptată de Organizația Națiunilor Unite, a declarat Rafael Yuste, profesor de neuroștiințe la Universitatea Columbia din New York și organizator al grupului Morningside, care reunește oameni de știință și eticieni care propun astfel de standarde.
Aceștia au elaborat o listă de cinci drepturi ale omului care ar proteja creierul împotriva abuzului cauzat de noile tehnologii: dreptul la identitate, dreptul la liber arbitru, dreptul la confidențialitatea mentală, dreptul la acces egal la proceduri de implanturi neurale și dreptul la protecție împotriva prejudecăților algoritmice, potrivit grupului citat.
”Dacă este posibilă înregistrarea sau schimbarea neuronilor, în principiu este posibilă și citirea sau programarea minții oamenilor”, a spus Yuste în timpul unui panel online la Web Summit, o conferință tehnologică globală.
”Acesta nu este science fiction. Toate astea se fac cu succes pe animalele de laborator”
Neurotehnologiile au potențialul de a modifica mecanismele care fac din ființele umane ceea ce sunt, așa că plasarea acestui domeniu într-un ”cadru al drepturilor omului” ar fi adecvată și binevenită, a adăugat Yuste.
Declarația ONU, care a pus bazele drepturilor internaționale ale omului, a fost adoptată după Al Doilea Război Mondial, în 1948.
Nevoia de neuro-drepturi va crește pe măsură ce evoluțiile devin mai cunoscute și mai accesibile pe piață, au spus neurologii.
Multe dintre aceste tehnologii au până acum aplicații în medicină, cum ar fi interfețele creier-computer care îi ajută pacienții cu proteze de membre să se poată deplasa sau le permite să comunice celor cu sechele după diverse leziuni cerebrale.
Aceste neurotehnologii vor fi disponibile din ce în ce mai mult în afara contextului medical, a spus John Krakauer, profesor de neurologie și neuroștiințe la Universitatea Johns Hopkins din Maryland.
”De fapt, ceea ce își doresc oamenii sunt tehnologii de consum”, a spus el.
Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a aprobat proceduri de stimulare profundă a creierului, adică implantarea unor electrozi în creier, pentru a trata o serie de tulburări, de la boala Parkinson la epilepsie.
De asemenea, unele companii private vând dispozitive portabile care pot monitoriza activitatea creierului, despre care pretind că ar fi capabile să urmărească stările de spirit și emoțiile.
Krakauer a comparat cele mai noi neurotehnologii cu progresele tehnologice care au condus la apariția rețelelor sociale și a publicității în masă, care pot fi utilizate pentru a modifica preferințele oamenilor, fără consimțământul lor liber consimțit.
”Ceea ce s-a schimbat acum este faptul că tehnologia poate intra sub craniul nostru și poate ajunge până la neuroni”, a spus el.
La nivel global, există inițiative legislative care vizează aceste progrese tehnologice, cele mai avansate venind din Chile. Dacă proiectul de lege aflat în dezbatere ar fi adoptat, ar constitui prima lege din lume care va stabili neuro-drepturi pentru cetățenii unui stat.
De asemenea, luna trecută, guvernul spaniol a propus noi reguli pentru reglementarea inteligenței artificiale, care cuprind dispoziții specifice pentru neuro-drepturi, potrivit lui Yuste.
”Este pentru prima dată în istorie când oamenii pot avea acces la conținutul minților altor oameni. Trebuie să ne gândim foarte atent la modul în care vom aduce și vom folosi acest lucru în societate.” – Rafael Yuste, profesor de neuroștiințe la Universitatea Columbia, NY.









