Associated Press: Alegerile din România, ocazia afirmării unei ”generații europene”

Agenția Associated Press scrie despre alegerile parlamentare care vor avea loc duminică în România, într-o analiză care anticipează afirmarea unei noi ”generații europene” și restabilirea unor echilibre mai solide în peisajul politic turbulent al ultimilor ani. Textul integral, mai jos:

Românii vor vota duminică la alegerile legislative despre care se așteaptă să readucă o anumită doză de stabilitate, într-o țară cu una dintre cele mai mari rate de emigrare ale Uniunii Europene, dar și să aducă la putere o generație care a ajuns la vârsta majoratului într-o perioadă de frământări naționale, identificându-se puternic ca fiind europeană.

Desele schimbări în arhitectura guvernamentală și voturile de încredere pe care cabinetele le-au primit din partea Parlamentului au dat României cinci prim-miniștri în tot atâția ani.

Potrivit majorității sondajelor pre-electorale, votul din weekend va favoriza politicienii orientați spre reformă, pe care îi apropie hotărârea lor de a ține România în ton cu mainstream-ul UE, departe de tabăra altor națiuni post-comuniste, precum Ungaria și Polonia, care sunt conduse de lideri populiști și euro-sceptici.

Partidul Național Liberal de centru-dreapta (PNL) pare să fie favoritul electoratului. Totuși, potrivit sondajelor, partidul va fi departe de a-și asigura majoritatea parlamentară.

Principalul său rival, Partidul Social-Democrat de stângă populistă (PSD) a câștigat ultimele alegeri din 2016 și a format trei cabinete înainte ca PNL să preia prima dată frâiele guvernului minoritar, acum un an. Guvernul PSD și-a atras critici dure din partea UE pentru interferențele periculoase în sistemul judiciar și pentru o cascadă de scandaluri de corupție care i-au implicat pe unii dintre cei mai proeminenți membri ai săi.

Conducerea haotică a social-democraților a declanșat doi ani de proteste masive de stradă, care au dat glas unei noi generații de politicieni europeni relativ tineri, educați în străinătate, care au semnalat fraude majore la nivelul cel mai înalt al guvernului român și în instituțiile de stat. Unii dintre ei candidează acum pentru locuri în parlament.

”Există multe instituții de stat aflate sub control politic care funcționează foarte prost, iar problemele de acolo trebuie să fie expuse”,

a declarat Valeriu Nicolae, un activist pentru drepturile omului care candidează la alegeri din postura de candidat independent. ”Parlamentarii nu au abordat niciodată aceste probleme, deoarece toată lumea are un interes în aceste instituții de stat. Mulți au rude care lucrează acolo, prieteni sau membri ai partidului și nu dă bine să-ți expui prietenii.”

Nicolae a fost unul dintre inițiatorii campaniei anti-rasism în fotbal, intitulată ”RESPECT”, lansată la Cupa Mondială din Africa de Sud din 2010, una dintre cele mai vizibile campanii de acest fel din lume și spune că în trecut a fost ”tratat îngrozitor” în România, pentru că era rrom.

El a spus că a decis să candideze după ce a observat lipsa de efort și dorință a partidelor de a preveni alegerea în funcția de primar de sector a ”unui om acuzat de lucruri oribile, o persoană foarte dubioasă” (alegerea lui Cristian Popescu Piedone la sectorul 5, n.n.). Într-o săptămână, Nicolae a strâns 13.000 de semnături pentru dosarul de înscriere în alegeri, cu 3.500 mai mult decât avea nevoie pentru a putea participa la alegerile de duminică.

”Sunt convins că (schimbarea) este posibilă”, a spus el. ”Eu nu sunt obligat să îmi protejez cariera politică, din cauza vreunui interes aparte. Ba dimpotrivă, calitatea vieții mele va avea de suferit dacă intru în parlament.”

O nouă forță mai organizată este USR-PLUS, un mix între tehnocrați pro-europeni și activiști din zona justiției sociale și anticorupției, care s-au unit anul trecut într-o alianță politică progresistă. Sondajele prezic că alianța, ai cărei membri au opinii divergente pe multiple teme, va obține în jur de 20% din voturile de duminică, pentru ambele camere ale parlamentului.

Un pronostic asemănător este indicat și în dreptul PSD, partidul care a dominat politica românească de la căderea comunismului, în 1989.

Alianța a vizat alegătorii tineri și dezamăgiți, inclusiv de promisiunile de a depolitiza și de a reforma pe deplin funcția publică în România și de a eradica fenomenul corupției. De asemenea, a promis să elimine impozitul pe venitul angajaților plătiți cu salariul minim și să creeze locuri de muncă bine plătite, pentru a-i atrage pe românii tineri, cu un nivel înalt de educație, care au plecat în masă de când țara a aderat la UE, în 2007.

”Este bine să vedem o nouă generație de lideri care înțeleg nevoile societății noastre și sunt apți din punct de vedere profesional și personal să le ducă la îndeplinire”,

a declarat Dacian Cioloș, care reprezintă România în Parlamentul European și este unul dintre liderii alianței progresiste.

”Este o mare presiune pe noi, ca nouă entitate politică, pentru că trebuie să îndeplinim așteptări mari ale oamenilor.”

Alianța s-a angajat să nu facă parte dintr-o majoritate parlamentară care ar include PSD, partid care i-a acuzat în trecut pe mulți membri proeminenți ai USR-PLUS că fac parte dintr-o conspirație obscură anti-românească, legată de filantropul maghiaro-american George Soros, un țap ispășitor de serviciu pentru toți populiștii europeni. În același timp, USR-PLUS a indicat că nu intenționează să joace nici rolul secund în raport cu PNL într-un viitor guvern de coaliție.

Unii analiști prezic că alianța USR-PLUS va încerca să se afirme într-o viitoare coaliție de guvernământ, impunând o reconfigurare a cabinetului și numirea lui Cioloș în funcția de prim-ministru. El a mai avut un mandat scurt în această poziție, în urmă cu câțiva ani, într-un guvern tehnocrat.

Ar fi o pastilă foarte amară pentru PNL, dar una pe care partidul ar putea fi obligat să o înghită, dacă dorește să-și păstreze imaginea de partid cuprins, cu adevărat, de o dorință autentică de a scăpa România de model statului corupt, pentru care își blamează rivalul de decenii, PSD. Majoritatea analiștilor consideră că liberal-conservatorii din PNL și alianța progresistă vor reuși să ajungă la un compromis.

”Este în interesul lor să guverneze împreună, în ciuda diferențelor lor (ideologice și economice), care sunt de neînțeles pentru majoritatea susținătorilor lor”,

a spus analistul politic Andrei Țăranu.

România este o țară afectată de sărăcie pe scară largă, încă dinainte de pandemia de coronavirus, peste 25% din populația de 19 milioane de locuitori trăind cu mai puțin de 5,50 de dolari pe zi. Pandemia a adâncit problemele structurale, printre care și cvasi-colapsul sistemului public de sănătate.

Până în prezent, a șaptea cea mai populată țară din UE a confirmat peste jumătate de milion de cazuri de Covid-19 și peste 12.000 de decese. În urma măsurilor luate pentru combaterea pandemiei, se preconizează că deficitul fiscal al României se va mări în acest an la aproximativ 9% din produsul intern brut, comparativ cu 4,3% în 2019.

Nicolae, care însuși a crescut în sărăcie, și-a dedicat viața pentru a ajuta copiii vulnerabili să scape de o viață în mizerie și de abuzul de droguri, oferindu-le acces la educație.

”Deși spun tot timpul «Sunt țigan, sunt țigan», oamenii nu mă mai percep așa. Faptul că eu, rrom din România, candidez ca independent și am reușit să strâng semnăturile necesare, este un semnal foarte bun. Iar dacă aș și câștiga, ar fi un semnal chiar grozav.”

Aproximativ 18 milioane de persoane sunt înregistrate pe listele electorale pentru votul de duminică la 18.000 de secții de votare din toată țara. Pentru a reflecta importanța diasporei române, care trăiește și lucrează în străinătate, există și 748 de secții de votare în alte țări, aproape de două ori mai multe decât în ​​urmă cu patru ani. Aleșii vor ocupa 136 de locuri în Senat și 329 în Camera Deputaților.

Nici o precauție specială împotriva contaminărilor cu Covid-19 nu a fost impusă de autorități, în afara regulilor generale de purtare a măștilor, de igienizare a mâinilor și de menținere a distanțării sociale.