Care este super-puterea spanacului, grație căreia va salva lumea? Nici Popeye însuși nu știa
Pare o glumă sau un scenariu SF, dar nu este așa. Cercetătorii americani de la MIT au descoperit o metodă prin care banalul spanac va învăța să trimită e-mail-uri de avertizare în caz de pericol, semnale care ar putea ajuta la salvarea lumii. Tot spanacul va da o mână de ajutor și la protecția mediului și va contribui la eficientizarea acumulatorilor folosiți în telefoanele noastre. Care este, așadar, super-puterea spanacului de care nici chiar Popeye Marinarul nu avea habar?
Prin intermediul nanotehnologiilor, inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au reușit să transforme plantele de spanac în senzori capabili să detecteze materiale explozive, plantele urmând să poată transmite apoi aceste informații oamenilor de știință, printr-un sistem ingenios, descris într-un reportaj al Euronews.
Când rădăcinile de spanac detectează prezența nitroderivaților aromatici în apele subterane, compuși adesea folosiți la fabricarea explozivilor (trinitroderivați precum acidul picric, trinitrotoluenul sau trinitrorezorcina), inclusiv în minele terestre anti-personal, nanotuburile de carbon din frunzele plantei emit un semnal. Acest semnal este apoi citit de o cameră cu infraroșu, care trimite de îndată o alertă prin e-mail oamenilor de știință.
Acest experiment face parte dintr-un domeniu mai larg de cercetare care implică ingineria componentelor și sistemelor electronice și biologia plantelor. Tehnologia este cunoscută sub numele de ”nanobionica plantelor” și se ocupă cu procesul prin care plantelor li se conferă noi abilități prin intermediul ingineriei.
”Plantele realizează analize chimice de mare acuratețe”, explică profesorul Michael Strano, cel care a condus cercetarea. ”Au o rețea extinsă de rădăcini în sol, prelevează în mod constant probe din apele subterane și au abilitatea de a-și auto-alimenta frunzele cu această apă hrănitoare.”
”Ce am reușit aici este o nouă demonstrație a modului în care am depășit bariera de comunicare între plante și oameni”, adaugă el.
Spanacul, în ajutorul lui Captain Planet
Deși scopul inițial al acestui experiment a fost detectarea explozivilor din apele subterane, Strano și ceilalți oameni de știință care au lucrat la el cred că ar putea fi folosit pentru a-i ajuta pe cercetători să afle din timp surse de poluare și diverse alte condiții de mediu.
Datorită cantității mari de date pe care plantele o absorb din mediul înconjurător, acestea sunt ideal poziționate în așa fel încât să poată monitoriza cu fidelitate schimbările ecologice care au loc în arealul lor.
În fazele timpurii ale cercetărilor în nanobionica plantelor, Strano a folosit nanoparticule pentru a transforma plantele în senzori pentru substanțe poluante. Modificându-le puțin procesul de fotosinteză, el a reușit să le determine să detecteze monoxidul de azot, un agent poluator evacuat în urma arderii combustibililor.
”Plantele sunt foarte receptive la mediu. De pildă, ele știu că va veni o perioadă de secetă cu mult înaintea noastră, pentru că pot detecta minuscule modificări ale proprietăților solului și a potențialului hidrografic al acestuia. Dacă reușim să ne croim accesul către aceste căi de semnalizare chimică, există o mulțime de informații de aflat”, spune profesorul Strano.
Mai mult decât atât, când nu este ocupat să trimită e-mail-uri cercetătorilor, spanacul pare să dețină și cheia alimentării eficiente a pilelor de combustibil.
Cercetătorii de la Departamentul de Chimie al American University din Washington D.C. au descoperit că atunci când frunzele de spanac sunt transformate în nanofolii de carbon, acestea pot funcționa ca un catalizator pentru a contribui la eficientizarea bateriilor care funcționează pe principiul metal-aer (cu un anod din metal pur și catodul aer) și a pilelor de combustie.
”Această lucrare sugerează că se pot face catalizatori durabili din resurse naturale, pentru o reacție de reducere a oxigenului”, explică profesorul Shouzhong Zou, care a condus lucrarea.
Bateriile metal-aer sunt o alternativă mai eficientă din punct de vedere energetic față de bateriile litiu-ion, care se găsesc în mod obișnuit în produsele comerciale, cum ar fi, de pildă, smartphone-urile.
Spanacul a fost ales în mod special din cauza prezenței abundente a compușilor cu fier și azot în compoziția plantei, elemente importante în compușii care acționează pe post de catalizatori ai reacțiilor studiate. Pentru a-l transforma în nanofolii, cercetătorii l-au spălat, l-au stors, l-au uscat și l-au măcinat într-o pulbere pe care apoi au întins-o în formă lamelară.
“Metoda pe care am testat-o poate produce catalizatori foarte activi pe bază de carbon, din spanac, care este o biomasă regenerabilă”, adaugă Zou. “De fapt, credem că sunt chiar mai buni decât catalizatorii comerciali din platină atât în ceea ce privește activitatea chimică, dar și în privința stabilității”, a mai spus el.









