Groenlanda suferă de boala bogăției: criză politică din cauza abundenței de resurse naturale
Un proiect minier destinat exploatării așa-numitelor pământuri rare a reaprins visele independenței depline a Groenlandei, teritoriul arctic autonom sub jurisdicția Danemarcei. Pe de altă parte, ecologiștii se tem că exploatarea pe scară largă a bogatelor resurse naturale ale insulei ar putea afecta peisajul neprihănit al îndepărtatei insule, scrie agenția France Presse.
Planurile companiei australiene Greenland Minerals a produs o furtună politică în capitala groenlandeză Nuuk. Marți, parlamentul Groenlandei a votat în favoarea organizării de noi alegeri pe 6 aprilie, după ce un partid minor a renunțat la a face parte din guvernul de coaliție, din cauza dezacordului cu privire la proiectul minier.
Groenlanda, care și-a obținut drepturile de proprietate asupra rezervelor sale minerale în 2009, când și-a dobândit drepturile la autoguvernare, își păstrează de mult timp speranța ca bogățiile despre care se crede că sunt îngropate în pământul său înghețat o vor ajuta într-o bună zi să taie legăturile de subordonare și subvenționare cu Copenhaga.
Nuuk-ul își bazează bugetul pe subvenții anuale daneze de aproximativ 526 milioane euro, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din bugetul său anual.
Proiectul minier propus în perimetrul Kvanefjeld (Kuannersuit) de pe coasta sudică a Groenlandei ar putea produce venituri importante la bugetul insulei, care ar completa veniturile obținute din principala activitate a locuitorilor, pescuitul.
Adversarii proiectului atrag atenția că ”nu tot ce strălucește e aur”. Aceștia sunt îngrijorați că mina ar putea aduce nou daune mediului înconjurător al insulei, care deja suferă din plin din cauza încălzirii globale.
Viața se schimbă văzând cu ochii
Schimbările climatice din zona arctică reprezintă atât o amenințare, cât și o oportunitate pentru Groenlanda.
Modurile tradiționale de trai ale locuitorilor sunt amenințate de creșterea temperaturii medii anuale, care provoacă retragerea ghețurilor marine și micșorează sezonul de vânătoare pentru localnicii care vânează pe gheață cu sănii trase de câini.
Pe de altă parte, grație încălzirii apelor, apar noi specii de pești, iar, pe uscat, topirea calotei glaciare ar putea să scoată la iveală o abundentă bogăție minerală.
Atras de resursele naturale și de relevanța geo-strategică a insulei, fostul președinte american Donald Trump s-a oferit să cumpere Groenlanda în 2019, ofertă respinsă rapid și catalogată de Danemarca drept ”absurdă”. De asemenea, și China și-a orientat interesele înspre teritoriul insular, investind masiv în diverse proiecte.
Mărul discordiei
În 2010, compania australiană Greenland Minerals, susținută de grupul chinez Shenghe, a obținut o licență de explorare pentru perimetrul Kvanefjeld (Kuannersuit).
Zăcământul este considerat unul dintre cele mai bogate din lume în minereuri de uraniu și pământuri rare, un grup de 17 metale grele utilizate în dispozitivele de înaltă tehnologie, cum ar fi telefoanele inteligente, ecranele plate, mașinile electrice, tehnicile militare avansate sau în industria de aparatură medicală.
Însă, ecologiștii își exprimă îngrijorările cu privire la impactul exploatării miniere pe scară largă, în special din cauza deșeurilor radioactive care ar fi generate de mină.
După trei refuzuri succesive, documentația legată de planurile de protecție a mediului depusă de Greenland Minerals a fost aprobată definitiv în septembrie, deschizând calea pentru audierile publice necesare înainte de eliberarea unei licențe de explorare.
Audierile au început la începutul lunii februarie și urmează să dureze până în iunie, dar controversa a izbucnit încă de la început, când unii miniștri ai guvernului local au primit amenințări cu moartea și au ales să nu participe. Poliția nu a dezvăluit niciun detaliu nici despre miniștrii vizați, nici despre autorii amenințărilor.
Doar câteva zile mai târziu, guvernul groenlandez și-a pierdut majoritatea în parlament, după ce partidul de dreapta Demokraatit a renunțat la coaliție, acuzându-i pe social-democrații din partidul principal al coaliției, Siumut, că sunt nehotărâți și șovăielnici în privința chestiunii proiectului minier.
”Problema minelor a umplut paharul”, a declarat Maria Ackren, politolog la Universitatea din capitala Groenlandei, Nuuk.
Partidul Siumut a fost inițial în favoarea proiectului, dar a adoptat o linie mai rezervată începând din noiembrie, când a fost ales noul lider al partidului, Erik Jensen, în locul lui Kim Kielsen, care rămâne șeful guvernului groenlandez, cel puțin pentru moment.
“Suntem într-un moment esențial, cu o nouă generație de politicieni în fruntea Siumut, iar proiectul Kvanefjeld creează tensiune”, a declarat Mikå Mered, profesor de geopolitică la Institutul de Studii Politice din Paris, specializat în studii arctice și antarctice.
Dinspre Copenhaga, care mai menține doar controlul asupra monedei, a relațiilor externe și a politicii de apărare, susține demersul Groenlandei pentru independență deplină și nu a dorit să comenteze în niciun fel dezbaterea care a tulburat apele politice la Nuuk.
Şi cu porcul gras în bătătură, şi cu slănina-n pod…
Potrivit profesorului de economie Torben Andersen de la Universitatea din Aarhus, acest singur proiect minier, oricât ar fi de amplu, nu ar fi suficient pentru a face Groenlanda autonomă din punct de vedere financiar.
”Dezvoltarea economică necesită o bază mai extinsă, iar mineritul și turismul sunt pilonii potențiali într-un astfel de proces”, a declarat Andersen, care este și președintele Consiliului Economic din Groenlanda.
Cu toate acestea, aceste două industrii ar putea să nu facă o casă prea bună împreună.
Proiectele miniere ar putea afecta reputația Groenlandei ca destinație turistică, ”mai ales dacă turismul vizează clienții cu o preferință puternică pentru natura virgină”, a sugerat el. Pe de altă parte, nu există ”niciun scenariu realist care să nu implice activități miniere”, dacă Groenlanda o să vrea să aibă niște venituri bugetare solide.
Andersen a mai spus că, totuși, ”proiectele miniere mai mici pot fi mai ușor” de acomodat cu turismul.
Din punct de vedere politic, o posibilă schimbare de guvern ar putea întârzia o decizie finală cu privire la Kvanefjeld. Ba mai mult, ar putea chiar să îngroape proiectul definitiv.
Partidul de opoziție Inuit Ataqatigiit, care se revendică de la stânga ecologistă și care se opune vehement proiectului minier, conduce în prezent în sondajele de opinie publică.
În plus, 141 de ONG-uri au solicitat recent guvernelor Groenlandei și Danemarcei, precum și Uniunii Europene, să declare un moratoriu în privința mineritului la scară largă și a forajelor pentru exploatarea petrolului și a gazelor naturale în Groenlanda, în favoarea creării unui sanctuar arctic.
Profesorul Mikå Mered este și el de părere că diversificarea economiei în sensul aplecării spre trei domenii esențiale – mineritul, turismul și agricultura – este calea către independență.
Atâta doar că, deocamdată, ”țara se dovedește neguvernabilă pentru proiecte mari”.









