George Orwell și Aldous Huxley, eroi neprevăzuți în muzica ”reacționară” din Kazahstan
Pare destul de bizar să te întâlnești cu citate sau referințe la George Orwell și Aldous Huxley într-o piesă de muzică pop. Cu atât mai puțin într-o piesă lansată de o formație din Kazahstan, o țară din Asia Centrală unde scena politică internă nu a cunoscut niciodată o tradiție democratică, iar în ultimele trei decenii, de la redobândirea independenței față de Moscova, există un singur partid dominant.
Prin urmare, atunci când Ninety One, o foarte îndrăgită trupă locală, a lansat o melodie și un videoclip intitulat ”Taboo”, în ultimele zile ale anului 2020, atenția tuturor s-a îndreptat asupra acestora, piesa fiind ascultată și discutată de mult mai mulți kazahi decât fanii vechi și fideli ai trupei, scrie Reuters.
După ce a strâns peste 3 milioane de vizualizări pe YouTube, piesa pare să fi intrat în armonie cu gândurile kazahilor sătui de temele uzuale din muzica locală și ajunși la o stare de oboseală din pricina pandemiei, a necazurilor economice, a corupției și a lipsei unei alternative politice.
Cu versuri scrise aproape integral în limba kazahă, piesa folosește jocuri de cuvinte complicate pentru a face referiri, printre altele, la președintele actual, Kassym-Jomart Tokayev, dar și la legendarul fost președinte Nursultan Nazarbayev, pentru a introduce în text unele nemulțumiri populare cărora mulți ar dori să le dea glas.
”Orwell nu ar fi fost surprins de țara noastră, Huxley și-ar fi ținut gura și ar fi confirmat din cap”, spun versurile, cu referiri la celebrele distopii scrise de cei doi autori – ”1984” și ”Minunata lume nouă”.
”Spune «Neo, trezește-te!» și treci drept disident”, continuă textul, cu această trimitere la personajul lui Keanu Reeves din ”The Matrix”.
Mai departe, face o aparentă referință la un subiect într-adevăr tabu în Kazahstan: decizia îndelung criticată a autorităților de a sărbători aniversarea a 80 de ani de la nașterea lui Nursultan Nazarbayev, în luna iulie 2020, cu focuri de artificii, în ciuda unei creșteri dramatice a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19.
Autoritățile din capitala Nur-Sultan – numită tocmai după fostul președinte – au apărat această decizie, spunând că focurile de artificii fuseseră pregătite în avans, plătite de mai mulți sponsori privați și menite să ridice moralul cadrelor medicale din prima linie. Într-un gest reparatoriu, Kazahstanul a ținut o zi de doliu național în memoria victimelor COVID-19 o săptămână mai târziu.
”91”
Ninety One își trage numele de la anul în care Kazahstanul și-a câștigat independența, iar renumele de la non-conformismul cu care au fost cunoscuți încă de la început pe scena muzicii pop din fosta republică sovietică.
Evitată de posturile de televiziune din țară, formația s-a bazat pe YouTube și pe rețelele sociale pentru a se consacra drept întemeietori și exponenți principali ai curentului ”Q-Pop”, denumit așa după prima literă a numelui țării în noua transcriere grafică cu alfabetul latin – Qazaqstan.
O altă caracteristică neobișnuită a formației este că nu cântă niciodată la petreceri private, care reprezintă o sursă majoră de venituri pentru mulți cântăreți locali.
Producătorul formației, Yerbolat Bedelkhan, a declarat că ideea lansării unei melodii axate pe probleme sociale a fost în plan de multă vreme și că trupa compune și scrie versuri ghidându-se, în cea mai mare măsură, pe dorințele primite de la fani.
“Fanii noștri sunt tineri și vocea tinerilor trebuie auzită”, a spus el într-un interviu. ”Muzica este soft power.”
Potrivit lui Zaq, unul dintre băieții care fac parte din trupă, noua piesă, produsă în colaborare cu formația locală de rap a Irinei Kairatovna, subliniază și autocenzura adoptată de societatea kazahă în general și showbiz în special.
”De ce «tabu»? Pentru că se pare că nu avem voie să spunem o sumedenie de lucruri. Totuși, nimeni nu ne-a spus de fapt că nu ar fi voie, atâta doar că oamenii au impresia că sunt lucruri pe care nu ar trebui să le spună.”
Ace, un alt membru al trupei, a descris piesa ca fiind un exercițiu de ”jurnalism muzical”.
Spre deosebire de restul versurilor, refrenul piesei este optimist, cu replici precum ”Zilele întunecate s-au încheiat, nu ne mai stă niciun obstacol înainte”.
Însă, la sfârșitul videoclipului, în care toți membrii trupei stau așezați la o masă, toți se ridică și pleacă furioși, refuzând să dea mâna cu cei doi care cântă refrenul – pe care unii dintre fanii trupei îi identifică drept simboluri pentru actual și fostul președinte, Tokayev și Nazarbayev.
Trupa și producătorul ei au spus că nu au de gând să comenteze metaforele și alegoriile din piesă, spunând despre versuri că ”înțelesurile sunt doar în capul tău, iar acestea sunt doar litere”.









