Unul din trei pești sau fructe de mare de pe piață are origine mincinoasă
Mai mult de unul din trei pești sau crustacee “mint” despre originea și conținutul lor. Prestigiosul The Guardian a făcut această afirmație îndrăzneață după ce a analizat zeci de studii recente privind frauda de pe piața peștelui.
Multe dintre studiile consultate au folosit tehnici de analiză ADN relativ recente. Atunci când au comparat vânzarea de pește marin în piețele de pește, supermarketuri și restaurante din Australia, Canada, Noua Zeelandă, Singapore, Regatul Unit și Statele Unite, cercetătorii au descoperit că aproximativ 40% din peștele testat nu are o etichetă exactă.
Una comanzi, alta primești
Un alt studiu la scară largă arată amploarea problemei în cadrul restaurantelor. Dintre cele 283 de probe colectate în secret în restaurantele europene, aproximativ o treime din fructele de mare s-au dovedit a fi etichetate greșit. Majoritatea acestor cazuri s-au întâmplat în Spania, Islanda, Finlanda și Germania, unde 40-50 la sută din felurile de mâncare examinate nu corespundeau cu cele din meniu.
Clienții primesc adesea pe farfurie un pește diferit de cel comandat, din aceeași familie, dar de cele mai multe ori mult mai ieftin. Eșantioanele de scoici din Germania și fileurile de rechini din Italia au arătat că respectiv 48% și 45% din probe erau, de fapt, o varietate mai ieftină. Iar fraudatorii nu se tem să facă un pas mai departe și să vândă specii complet diferite. Pangasiusul relativ ieftin, care este cultivat la scară masivă în Vietnam și Cambodgia, este adesea vândut drept cod, limbă de mare sau eglefin, deoarece are un gust și o textură similare.
Frauda pieței peștelui este o problemă obișnuită de ceva timp. Deoarece peștele și fructele de mare se numără printre alimentele cele mai comercializate la nivel internațional și trec prin lanțuri de aprovizionare complicate și netransparente, etichetarea înșelătoare a alimentelor este un risc major.
“Albirea” originii peștilor
Pescuitul ilegal pe scară largă agravează problema, susține Rashid Sumaila, economist în domeniul pescuitului la Institutul pentru Oceane și Pescuit de la Universitatea din Columbia Britanică. În fiecare an sunt capturate ilegal între 8 și 14 milioane de tone de pește, în principal de-a lungul coastelor Africii, Asiei și Americii de Sud. Fructele de mare sunt apoi „albite” pe nave mari de transbordare.
„E ca și cum 15-20 milioane de vaci sunt furate în fiecare an”, din punct de vedere al greutății, a spus el. „Albirea peștilor” este adesea legată de capturile ilegale, nedeclarate și nereglementate de către flotele mari „îndepărtate”, în care navele cu pavilion străin operează în largul coastelor Africii, Asiei și Americii de Sud.
Adesea, capturile sunt procesate la bordul navelor mari de transbordare, unde etichetarea greșită și amestecarea peștilor legali și ilegali se face în relativ secret. Riscul de a fi prins este redus, deoarece monitorizarea și transparența sunt slabe de-a lungul lanțului de aprovizionare cu fructe de mare. „Oamenii pot câștiga mulți bani făcând acest lucru”, a spus Sumaila.
Dar alții pierd. “Albirea peștilor” are ca rezultat o pierdere economică de 26 miliarde USD – 50 miliarde USD pe an, deoarece peștele ilegal sau etichetat în mod fraudulos subminează industria legală, ceea ce face dificilă concurența pentru jucătorii cinstiți. Iar dacă nu este oprit, pescuitul ilegal va crește.
Problema peștilor înlocuitori
Și în China, 153 de produse de file de pește pentru prăjit de la 30 de mărci comerciale cumpărate de pe piețele locale au fost testate pentru a dezvălui „o rată alarmantă de denaturare a originii de cel puțin 58%”.
Peștii înlocuiți cu sortimente mai ieftine pot prezenta riscuri pentru sănătate. Un înlocuitor frecvent pentru unele soiuri de ton este escolar, un pește greu de digerat. Alții au paraziți unici care pot amenința sănătatea. Alții sunt mai puțin hrănitori, de exemplu tilapia, un pește cu nivel mai scăzut de nutrienți, inclusiv acizi grași polinesaturați omega-3.









