Terapiile genice de uz uman care utilizează ”foarfeca moleculară” au trecut cu brio primul test clinic

Producătorii americani de medicamente și dispozitive medicale Intellia Therapeutics și Regeneron au anunțat, la finalul săptămânii trecute, rezultatele primului studiu clinic care utilizează așa-numita tehnologie de editare genică ”Crispr” – sau ”foarfeca moleculară” – pentru care cercetătoarelor Emmanuelle Charpentier şi Jennifer A. Doudna li s-a decernat Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2020. Este pentru prima dată când tehnologia Crispr este utilizată într-un studiu riguros pentru tratarea anumitor boli ale corpului uman, scrie Bloomberg.

Studiul, efectuat pe șase pacienți, a arătat reduceri semnificative ale nivelurilor unei proteine hepatice dăunătoare, asociate cu o boală genetică, potrivit celor două companii.

Deși a fost derulat la scară relativ mică, studiul de fază incipientă alimentează deja speranța că promisiunea cu care se prezintă tehnologia Crispr s-ar putea împlini cu adevărat într-o bună zi: aceea de a trata și, probabil, chiar de a vindeca bolile genetice, grație posibilității de editare cu maximă precizie a ADN-ului uman.

”Avem senzația că sunt în fața unei uși pe care, dacă o deschidem, ni se înfățișează o lume nouă, cu tot felul de posibilități noi. Iar momentele din medicină în care să poți spune asta sunt realmente puține”, a spus John Leonard, directorul executiv al Intellia, într-un briefing de presă, înainte ca rezultatele să fie publicate în prestigiosul jurnal științific New England Journal of Medicine.

Rezultatele reprezintă un semn extrem de încurajator al posibilelor direcții terapeutice la care s-ar putea utiliza tehnologia Crispr, a spus și Eric Topol, genetician și director al Scripps Research Translational Institute.

”Cu Crispr ne mișcăm mult mai repede decât ar fi putut crede cineva”, a spus el.

Descoperită pe culturi bacteriene la începutul anilor 1990, Crispr este un mecanism de ”tăiere” și ”lipire” a unor secvențe specifice de ADN, cu alte cuvinte – o tehnică de editare genică. Deși s-a anticipat de multă vreme că ar putea reprezenta o revoluție totală în tratamentul diverselor afecțiuni, foarte puține terapii bazate pe Crispr au ajuns să fie utilizate pe oameni.

Alte abordări înrudite, de terapie genică

Până în prezent, majoritatea terapiilor care au utilizat tehnici de editare a genelor au implicat un alt tip de procedură: îndepărtarea anumitor celule din corp, manipularea genelor din interiorul acestora în mediu extra-corporal, iar apoi înlocuirea acelor celule. De pildă, unele terapii experimentale pentru anumite afecțiuni ale sângelui au corectat genele din celulele pacienților în mediu extra-corporal, iar apoi le-au transplantat înapoi în corp.

Alte terapii genetice, cum ar fi terapia Luxturna, dezvoltată de compania Spark Therapeutics, utilizată în unele boli ale ochilor, nu editează propriu-zis genele; în schimb, ei livrează o copie corectă a ADN-ului defect către celule, uneori ”ambalate” în vectori virali.

Astfel de terapii s-au remarcat prin costurile uriașe de implementare și, de multe ori, acest fapt a constituit un impediment major în adoptarea lor pe scară mai mare.

Acum, o altă companie, Editas Medicine, are în plină dezvoltare o terapie bazată pe tehnologia Crispr, pentru o formă de orbire, iar aceasta ar urma să acționeze în mod direct asupra genelor din corpul pacientului pentru a-i reda vederea.

Au existat și situații care au stârnit scandaluri și controverse majore în lumea științifică și în opinia publică, din cauza perspectivei etice.

Cazul omului de știință chinez He Jiankui este notoriu: în 2018, el a folosit tehnologia Crispr pentru a edita genomul a doi embrioni dintr-o sarcină gemelară de sex femeiesc. Anunțul făcut de el a apărut în luna noiembrie, la o lună după ce cele două fetițe se născuseră. Au fost primii bebeluși născuți vii și care trecuseră printr-o procedură de editare genică. Dacă inițial procedura anunțată de cercetătorul chinez a fost primită cu entuziasm de lumea științifică, la scurtă vreme au detaliile și criticile aspre au început să se audă din toate părțile, He Jiankui și-a pierdut licența de cercetător, iar în ianuarie 2019 a fost concediat de Universitatea de Știință și Tehnologie din Shenzhen, în ale cărei laboratoare lucrase.

Ce aduce nou terapia Intellia & Regeneron?

Terapia, numită NTLA-2001, se bazează pe administrarea unui preparat intravenos în corpul pacientului și vizează utilizarea tehnologiei Crispr pentru inactivarea unei gene asociate de o boală hepatică ereditară.

Companiile au conceput tratamentul pentru ameliorarea sau vindecarea unei boli numite amiloidoză ereditară tip transtiretină (ATTR), o tulburare rară, genetică și adesea fatală care apare atunci când gena responsabilă pentru formarea unei proteine numite transtiretină (TTR) este ”defectă” și face ca proteine ”defecte” să se acumuleze în organele și țesuturile corpului.

NTLA-2001 este conceput ca un tratament cu o doză intravenoasă unică, a cărei administrare ar urma să oprească formarea acelor depozite de proteine ”defecte”. În studiul prezentat de companii, nivelul proteinelor a scăzut semnificativ – cu până la 96% – în câteva săptămâni. Nu au fost observate efecte și reacții adverse în primele patru săptămâni ale studiului.

Deși este încă devreme pentru a trage concluzii definitive despre tratament, reducerea nivelului de proteine care cauzează diverse boli reprezintă un rezultat excepțional, care pentru pacienți se traduce prin ameliorarea stării lor de sănătate, a spus Julian Gillmore, profesor de medicină la Centrul Național pentru Amiloidoze de la University College din London, unul dintre autorii studiului citat.

”Întrezărim potențialul enorm al unor beneficiu clinice reale pentru pacienți”, a spus el.