Închide

Raport UE: europenii vor etichetarea obligatorie a tuturor alimentelor modificate genetic

Avatar
cereal grains, sack, harvest

Fotografie de congerdesign pe Pixabay

Majoritatea consumatorilor europeni și-ar dori ca etichetarea produselor alimentare care conțin ingrediente care provin din culturi modificate genetic să fie obligatorie, potrivit raportului unei cercetări recente realizate de compania Ipsos, la comanda Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană din Parlamentul European, potrivit publicației Euractiv.com. De cealaltă parte, marii jucători din industria alimentară continuă să insiste că acest lucru este imposibil de implementat.

Cercetarea Ipsos a analizat opiniile pe această temă ale câtorva mii de consumatori din toate cele 27 de state membre UE în perioada februarie-martie a acestui an, în încercarea de a măsura gradul de înțelegere și atitudinile față de culturile modificate genetic. Termenul cuprinde mai multe tehnici de biotehnologie genetică, atât modificarea genetică a organismelor în manieră ”convențională”, care implică transferul genetic între diferite specii (OMG – organisme modificate genetic), cât și culturile realizate prin editare genică (GE), create prin utilizarea de tehnici noi de inginerie genetică, precum CRISPR.

Studiul a ajuns la concluzia că 86% dintre cei care au auzit de aceste tehnologii doresc ca alimentele care conțin OMG-uri să fie etichetate corespunzător, în timp ce 68% dintre respondenții care au auzit de noile tehnici genomice, de editare genică, ar dori, de asemenea, ca acestea să fie etichetate clar.

78% dintre cei chestionați au auzit de culturile modificate genetic, însă doar 40% dintre ei au spus că dețineau cunoștințe anterioare pe această temă.

Ce prevede acum legislația europeană?

La momentul actual, legislația UE impune ca alimentele modificate genetic să fie etichetate în mod clar, precizând că, în cazul produselor alimentare sau furajere preambalate care conțin OMG, lista ingredientelor trebuie să indice ”organisme modificate genetic” sau ”produse din [numele speciei] modificat,-ă genetic”. În ce privește produsele neambalate, acestea trebuie marcate ca atare printr-o avertizare plasată la locul de vânzare.

Totuși, produsele provenite de la animale hrănite cu culturi modificate genetic sunt scutite de la acest tip de etichetare.

Dezbaterea europeană s-a încins

Raportul a fost comandat de Grupul Verzilor pe fondul unei dezbateri aprinse cu privire la viitorul tehnologiilor de inginerie genetică, după ce o hotărâre din 2018 a Curții de Justiție a Uniunii Europene a decis că produsele provenite din culturi obținute prin editare genică intră, în principiu, sub incidența directivei UE privind organismele modificate genetic.

Hotărârea de atunci a fost puternic contestată, jucătorii din industrie cerând insistent revizuirea deciziei, pentru a exclude culturile provenite din editare genică din domeniul de aplicare al reglementărilor UE în materie. Grupul Verzilor avertizează însă că eventuala introducere a unor reguli noi de etichetare ar putea să îi priveze pe consumatorii europeni de dreptul de a ști cum sunt produse alimentele pe care le consumă, neoferindu-le ”nicio șansă de a putea evita alimentele modificate genetic”.

Contactat de Euractiv.com, un oficial al Comisiei Europene a declarat că următorul pas pentru executivul UE va fi publicarea unui studiu privind noile tehnici genomice, care are ca scop clarificarea situației în lumina hotărârii judecătorești din 2018.

”Comisia finalizează în prezent studiul care fusese solicitat de Consiliu”, a spus oficialul, subliniind că cercetarea va aborda inclusiv problematica percepției consumatorilor în privința acestor noi tehnici. Studiul urmează să fie publicat la sfârșitul lunii aprilie.

Martin Häusling, purtătorul de cuvânt al Grupul Verzilor / ALE pentru politici agricole, a declarat că Executivul european ”trebuie să respecte voința consumatorilor și să se asigure că normele existente sunt aplicate, chiar și în privința etichetării produselor de origine animală care au fost hrănite cu OMG, inclusiv prin noile metode de inginerie genetică”.

”Cerem ca aceleași reguli pentru autorizare și etichetare să se aplice tuturor tipurilor de organisme modificate genetic”, a spus el, subliniind că protecția consumatorilor înseamnă ”libertate de alegere și transparență cu privire felul în care au fost produse alimentele noastre prin inginerie genetică, fie prin metodele vechi, fie prin noile metode de inginerie genetică.”

Contactat de publicația citată, Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) nu a dorit să comenteze pe această temă. Totuși, un document recent al BEUC privind politica alimentară fundamentală a UE – strategia Farm to Fork -, care constată rolul potențial pe care îl pot juca ”tehnicile inovatoare, inclusiv biotehnologia” în creșterea sustenabilității producției alimentare, subliniază că ”trasabilitatea și etichetarea produselor realizate folosind aceste tehnici [de editare genică] trebuie să garanteze dreptul consumatorilor de a le cunoaște și libertatea lor de alegere. ”

Ei mai adaugă că lipsa etichetării acestor produse ar risca ”să erodeze încrederea consumatorilor în alimentele ecologice”, subliniind că acest lucru ar fi contrar obiectivului strategiei de a stimula producția și consumul de alimente ecologice în UE.

Poziția industriei: nu se poate!

Întrebat despre cât este de fezabilă etichetarea alimentelor modificate genetic în acest fel, organizația Euroseeds, care reunește companii UE din sectorul producției de semințe, a declarat pentru Euractiv.com că ”nu este la curent cu nicio strategie practică pe care industria ar putea să o utilizeze pentru identificarea clară a produselor obținute prin editare genică, atunci când astfel de produse fac parte din fluxurile de mărfuri.”

Garlich Von Essen, secretar general al Euroseeds, a subliniat că modificările non-unice ale genomului ar putea apărea și în mod natural sau prin metode convenționale de reproducere.

”Întrucât suntem de părere că aceste produse nu conțin transgene, fiind, prin urmare, fundamental diferite de organismele modificate genetic, ele nu ar trebui reglementate ca produse care intră sub incidența Directivei GM; așadar, nu vedem nicio valoare practică și nicio justificare pentru plasarea respectivelor soiuri de plante obținute prin editarea genică sub incidența obligațiilor de etichetare prevăzute în actuala Directivă GM”, a spus el, avertizând că acest lucru ar putea conduce la o ”situație discriminatorie”.

La fel, europarlamentarul de centru-dreapta Herbert Dorfmann, coordonatorul pentru agricultură al Partidului Popular European (PPE), a declarat recent pentru publicația citată că păstrează legături constante cu experți și oameni de știință pe această temă, aceștia susținând că nu este posibil să se facă diferența între culturile de organisme modificate genetic și culturile obținute prin tehnici de editare genică.

”În opinia mea, etichetarea pur și simplu nu este posibilă și, fără a reglementa și editarea genică, ne vom trezi cu plante sau semințe din afara Europei, unde nu putem ști ce fel de tehnologie de optimizare genetică a fost sau nu aplicată”, a spus el.

scroll to top