Arctica plânge | Ce cantitate impresionantă de gheață din calota polară s-a topit într-o zi?
În timpul în care în diverse locuri ale planetei oamenii se luptă cu episoade cumplite de caniculă și cu efectele nedorite ale ei, în zona arctică încălzirea climei se manifestă prin topirea calotei glaciare, iar efectele acestui fenomen ar putea fi chiar și mai grave, pe termen mediu și lung. Doar în acest an, întinderea imensă de gheață care acoperă cea mai mare insulă a Terrei – Groenlanda – a pierdut prin topire o cantitate de aproximativ 22 de gigatone de gheață într-o singură zi, miercurea trecută, pe 28 iulie, potrivit Deutsche Welle, care citează oficialii danezi și groenlandezi.
Episodul climatic de miercurea trecută a reprezentat una dintre cele mai masive topiri în decurs de 24 de ore din istoria Groenlandei, fiind a treia cea mai mare topire a calotei glaciare într-o singură zi de când există măsurători, adică din 1950.
Celelalte două episoade de magnitudine mai mare s-au petrecut relativ recent, în 2012 și 2019, însă, deși s-au înregistrat cantități mai mari de gheață topită, evenimentul din acest an a afectat o zonă mai mare, spun cercetătorii.
Ce înseamnă 22 de gigatone de apă?
O gigatonă înseamnă 1 miliard de tone, deci 1.000 de miliarde de litri de apă, dacă vom conveni că densitatea apei marine este foarte aproape de valoarea de 1.000 de kg/m³.
Astfel, apa eliberată prin topire ar fi fost suficientă să acopere statul american Florida cu un strat de circa 5 centimetri de apă, pe toată suprafața sa de puțin peste 170.000 de kilometri pătrați, potrivit cercetătorilor danezi care monitorizează stratul de gheață arctică.
Să mai spunem că o gigatonă ar mai putea reprezenta masa tuturor mamiferelor terestre din lume, altele decât oamenii. Toți oamenii care trăiesc pe planetă, la rândul lor, cântăresc aproximativ o jumătate de gigatonă.
Contextul climatic local al episodului de topire a gheții
Mai mult de jumătate din masa de 22 de gigatone de gheață topită – circa 12 gigatone – s-a revărsat în ocean, potrivit climatologului Xavier Fettweis de la Universitatea din Liege din Belgia. El a menționat că stratul consistent de zăpadă din jur a permis ca restul de 10 gigatone să fie absorbite în zăpadă și să înghețe înapoi.
Climatologii au subliniat că factorul determinant pentru acest fenomen l-au reprezentat schimbările în modelele circulației atmosferice, observând că episodul excepțional de topire a gheții a urmat unei perioade neobișnuit de calde, cauzat de o masă de aer cald staționar deasupra insulei arctice.
La sfârșitul lunii iulie și în primele zile ale lui august, Institutul Meteorologic Danez a înregistrat temperaturi care au depășit 20 °C în nordul Groenlandei, media perioadei de vară fiind de sub 10 °C.
Joia trecută, termometrele din regiune au atins 23,4 °C.
Care sunt efectele topirii calotei groenlandeze?
Oamenii de știință sunt îngrijorați de faptul că, dacă modelele atmosferice se confirmă, iar temperatura aerului de deasupra Groenlandei va fi în continuare atât de mare în raport cu media multianuală, aceasta poate să conducă la formarea unei spirale climatice cu tendință de amplificare, care va accelera pe mai departe topirea gheții.
Pe măsură ce gheața se topește, energia solară ajunge în cantitate tot mai mare asupra solului gol, care absoarbe razele solare, spre deosebire de gheață, care le reflectă. În acest fel, solul dezgolit de stratul de gheață se încălzește suplimentar.
Cercetătorii spun că stratul de gheață a început să piardă masă în 1990 și că fenomenul s-a accelerat din 2000 încoace. De asemenea, aceștia au mai observat că pierderea masei glaciare din ultimii ani este de aproximativ patru ori mai mare decât înainte de anii 2000.
Groenlanda, cea mai mare insulă non-continentală din lume, găzduiește singurul strat permanent de gheață de pe Pământ, în afară de Antarctica. Acest fapt îi conferă statului de a doua cea mai mare masă de apă dulce de pe planetă – calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica conțin 70% din apa dulce a lumii.
Cercetătorii mai estimează că nivelul mării la nivel mondial ar putea crește între 6 și 7 metri, dacă stratul de gheață s-ar topi complet.









