Gaming | Jucătorii profesioniști ar urma să fie recunoscuți oficial ca sportivi de performanță

Gamerii profesioniști ar urma să fie recunoscuți oficial ca sportivi de performanță. Autoritățile de la București se pregătesc să legifereze statutul gamerilor printr-o serie de modificări aduse legii sportului, care ar putea intra pe agenda parlamentului în sesiunea din toamna lui 2021, scrie startupcafe.ro.

Între timp, România se pregătește, în octombrie, să fie gazda unuia dintre cele mai mari turnee de Dota, cu premii totale în valoare de 40 milioane de euro.

Dacă până acum esports erau din punct de vedere legal în aceeași oală cu jocurile de noroc, odată cu noile schimbări acestea vor intra în rând cu restul sporturilor clasice. Mai simplu spus, gamerii profesioniști vor fi recunoscuți oficial ca sportivi de performanță – la fel ca fotbaliștii, tenismenii sau baschetbaliștii. 

Urmează ca modificări ale legii sportului, discutate de guvern cu reprezentanți ai unor organizatori de competiții de esports să ajungă pe agenda parlamentului, apoi în comisii și, în final, să fie aprobate de parlamentari.

”Ne-am implicat în acest comitet de lucru care, de un an de zile, a creionat o propunere de modificare a legii sporturilor care să includă și esports în ramurile sportive.  Asta va permite o mai bună organizare a cluburilor, o mai bună organizare a competițiilor, dar mai ales recunoașterea jucătorilor de esports ca sportivi, conferind totodată un spațiu de siguranță părinților care, până acum, nu îi vedeau ca niște profesioniști pe proprii lor copii și pesemne că nici nu îi încurajau să meargă în această direcție, în acel mod profesionist, nu haotic, cum era până acum”, explică Tudor Dăescu, președinte Gaming Week, o asociație de care organizează competiții de gaming.

Deși din punct de vedere organizațional există multe asemănări între o echipă de esports și o echipă de fotbal, de pildă, în prezent gamerii profesioniști nu pot activa ca sportivi de performanță și sunt angajați fie ca operatori PC, consultanți marketing sau chiar barmani.

“Într-adevăr, mi-a luat 6 ani de zile ca să îmi dau seama care e treaba cu antreprenoriatul și acum trebuie să mă adaptez la noua realitate, dar pe de o parte, e absolut firesc. Așa e în țările dezvoltate. Faptul că în Franța esports este recunoscut și PSG are și divizii de echipe de esports le dă foarte multă încredere partenerilor, sponsorilor și chiar jucătorilor. Imaginează-ți care e moralul unui jucător care e professional athlete versus moralul unui jucător din România care e ținut pe un contract de referent marketing, drepturi de autor sau mai știu eu ce. Suntem un simplu S.R.L., îl găsești pe listafirme.ro, noi tot ce facem, facem în zonă de 100% legal. Acum depinde care va fi forma finală a legii care va trece. Am înțeles, cum am văzut-o ultima oară era flexibilă. Puteai și din punctul de S.R.L., dar dacă va fi nevoie să ne facem club sportiv, ne facem club sportiv”, explică Alexandru Ion, fondatorul Nexus Gaming.

La fel ca în alte sporturi, o echipă de esports nu înseamnă doar jucători. În spatele gamerilor profesioniști stă un întreg staff.

“În general, o echipa de esports este alcatuită din jucătorii ce performează jocul respectiv, fiind de la 3, pentru anumite jocuri, până la 6 jucători în jocuri un pic mai complexe. În spatele jucatorilor este un manager ce ține o legătură stransă între jucători și fondatorii organizației. Acest manager se ocupă, în special, de documente, inscrieri la turnee, orice lucru managerial, organizațional, pentru a le permite jucătorilor să se focuseze cât mai mult pe jocul lor. Poate exista și o echipă de designeri care pregătește materiale pentru platformele de social media unde avem și un social media manager. Băiatul sau fata care se ocupă de postări pe Twitter, Facebook, Youtube și orice altă rețea de socializare”, a precizat Samir Kurbissa, manager Quantum Prodigy.

Din ce se vede până acum, esports nu au așteptat o reglementare pentru a se dezvolta și a ține pasul cu scena internațională. După cum am precizat anterior, o echipă are un întreg staff în spate, iar lucrurile nu se opresc aici. Avem deja români care s-au specializat pe tot felul de ramuri din gaming – precum analiști sau comentatori. 

“Cu toate că acțiunea e oferită de jucători, casterul este inima a ce se întâmplă. Un caster, în opinia mea, trebuie să fie extrem de profesionist. Am prieteni și cunoștințe care profesează în domeniul acesta și își pregătesc, atât ei cât și eu, materiale cu informații despre jucători, despre echipe. Lucrurile sunt, cumva, pe aceeași lungime de undă ca și în alte sporturi mari, cum ar fii fotbalul, dar vorbim aici de comentat. Am vrut să elevez această parte a scenei, să ofer și audienței meritul pe care ar trebui să îl aibă pentru că ei ne susțin întotdeauna, ei sunt pe chat, ei ne urmăresc pe live-urile din afară, ei se uită pe HLTV (n.r.: website popular de știri despre Counter-Strike). România cred că are una dintre cele mai active scene când vine vorba de audiență. Dacă e să raportăm la salariul mediu pe București de exemplu, care e undeva la 4.000 lei, cred că un caster depășește cu siguranță acest eșalon cu succes. Dar, încă odată, sunt foarte puțini care fac asta și sunt sigur că ei își dedică tot timpul pentru asta. Comentează și meciuri din afară, cam tot ce ar digera audiența care, într-adevăr, aduce calitate”, explică Silviu Căzănescu, co-fondator Quantum Prodigy și comentator de esports.