#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?
Suma zero este o situație, adesea citată în teoria jocurilor, în care câștigul unei persoane este echivalent cu pierderea altei persoane, astfel încât modificarea netă a bogăției sau a beneficiului este zero. Un joc cu sumă zero poate avea doar doi jucători sau milioane de participanți.
Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului nostru aici și în podcastul #LecțiadeEconomie de pe homepage și din Spotify, concepte, doctrine, termeni, principii economice sau chiar evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs., ale cititorilor fideli AFACERI.news, pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site la adresa de mai sus, pe Facebook și Twitter.
Pe piețele financiare, opțiunile și contractele futures sunt exemple de jocuri cu sumă zero, excluzând costurile de tranzacție. Pentru fiecare persoană care câștigă în urma unui contract, există o contraparte care pierde. Majoritatea tranzacțiilor sunt jocuri cu sumă diferită de zero, deoarece rezultatul final poate fi benefic pentru ambele părți.
Să înțelegem jocurile cu sumă nulă sau zero
Jocurile cu sumă zero se regăsesc în multe contexte. Pokerul și jocurile de noroc sunt exemple populare de jocuri cu sumă zero, deoarece suma câștigurilor unor jucători este egală cu pierderile combinate ale celorlalți. Jocuri precum șahul și tenisul, în care există un câștigător și un învins, sunt, de asemenea, jocuri cu sumă zero.
Tranzacțiile cu produse derivate sunt, de asemenea, adesea citate ca fiind jocuri cu sumă zero, deoarece fiecare dolar câștigat trebuie să fie pierdut de o altă parte la tranzacție.
Jocuri cu sumă nulă versus jocuri cu sumă pozitivă
Jocurile cu sumă nulă sunt opusul situațiilor în care câștigătorii câștigă – cum ar fi un acord comercial care crește semnificativ schimburile comerciale între două națiuni – sau al situațiilor în care pierd -cum ar fi pierderea unui război, de exemplu. În viața reală, însă, lucrurile nu sunt întotdeauna atât de evidente, iar câștigurile și pierderile sunt adesea dificil de cuantificat.
Atunci când este aplicat în mod specific în economie, există mai mulți factori care trebuie luați în considerare atunci când se vorbește despre un joc cu sumă zero. Un joc cu sumă zero presupune o versiune de concurență perfectă și de informații perfecte; ambii adversari din model dispun de toate informațiile relevante pentru a lua o decizie în cunoștință de cauză.
Făcând un pas înapoi, cele mai multe tranzacții sau schimburi comerciale sunt în mod inerent jocuri cu sumă nulă, deoarece atunci când două părți convin să facă schimburi comerciale, ele o fac înțelegând că bunurile sau serviciile pe care le primesc sunt mai valoroase decât bunurile sau serviciile pe care le dau în schimbul lor, după costurile de tranzacție. Acest lucru se numește sumă pozitivă, iar majoritatea tranzacțiilor intră în această categorie.
Multe exemple bine-cunoscute din teoria jocurilor, cum ar fi dilema prizonierului, competiția Cournot, jocul Centipede sunt, de asemenea, cu sumă diferită de zero. Un joc cu sumă pozitivă este cel în care rezultatul net este mai mare decât zero, chiar dacă pot exista câțiva câștigători și învinși. În economie, comerțul și schimbul sunt considerate a fi exemple de jocuri cu sumă pozitivă.
Jocuri cu sumă nulă și teoria jocurilor
Teoria jocurilor este un studiu teoretic complex în economie. Lucrarea revoluționară din 1944 “Teoria jocurilor și comportamentului economic”, scrisă de matematicianul american de origine maghiară John von Neumann avand-ul drept coautor pe Oskar Morgenstern, este textul de bază al acestei teorii.
Teoria jocurilor este studiul procesului de luare a deciziilor între două sau mai multe părți inteligente și raționale.
În teorie, un joc cu sumă nulă se rezolvă prin trei soluții, dintre care poate cea mai notabilă este echilibrul Nash, prezentat de John Nash într-o lucrare din 1951 intitulată “Non-Cooperative Games”.
Echilibrul Nash afirmă că doi sau mai mulți adversari din joc – având în vedere că sunt la curent cu alegerile celorlalți și că nu vor primi niciun beneficiu din schimbarea alegerii lor – nu se vor abate de la alegerea lor.
Exemplu de joc cu sumă nulă
Jocul de potrivire a bănuților este adesea citat ca exemplu de joc cu sumă zero, conform teoriei jocurilor. Jocul implică doi jucători, A și B, care plasează simultan câte un bănuț pe masă. Câștigul depinde de faptul dacă bănuții se potrivesc sau nu. Dacă ambii bănuți sunt cap sau pajură, jucătorul A câștigă și păstrează bănuțul jucătorului B; dacă nu se potrivesc, atunci jucătorul B câștigă și păstrează bănuțul jucătorului A.
Cum se aplică jocurile cu sumă nulă în Finanțe?
Pe piața bursieră, tranzacționarea este adesea considerată un joc cu sumă zero. Cu toate acestea, deoarece tranzacțiile se fac pe baza așteptărilor viitoare, iar comercianții au preferințe diferite în materie de risc, o tranzacție poate fi reciproc avantajoasă.
Investițiile pe termen mai lung reprezintă o situație cu sumă pozitivă, deoarece fluxurile de capital facilitează producția, iar producția asigură locuri de muncă, locurile de muncă asigură economiile, iar veniturile care apoi asigură investițiile vor continua ciclul.
Tranzacționarea opțiunilor și a contractelor futures este exemplul practic cel mai apropiat de un scenariu de joc cu sumă zero, deoarece contractele futures sunt acorduri între două părți și, dacă o persoană pierde, atunci cealaltă parte câștigă. Deși aceasta este o explicație foarte simplificată a opțiunilor și a contractelor futures, în general, dacă prețul mărfii sau al activului respectiv crește (de obicei, împotriva așteptărilor pieței) într-un interval de timp stabilit, un investitor poate închide contractul futures cu profit. Astfel, dacă un investitor câștigă bani din acel pariu, va exista o pierdere corespunzătoare, iar rezultatul net este un transfer de avere de la un investitor la altul.
Jocul cu sumă zero înseamnă totul sau nimic? Da. Adesea, termenii “sumă zero” și “totul sau nimic” sunt utilizați pentru a descrie același fenomen: în cazul în care nu poate exista decât un singur câștigător, în detrimentul celui (celor) care pierd(e).
De ce se numește Zero-Sum-Game, joc cu sumă nulă?
Termenul “sumă nulă” provine de la faptul că unele situații impun ca învingătorii să câștige în detrimentul învinșilor, astfel încât valoarea netă a sistemului să rămână neschimbată. De exemplu, un câștigător cu +3 ar avea ca rezultat, să zicem, doi perdanți, unul cu -1 și unul cu -2. Suma este zero (3 – 2 – 1).
Ce este un joc cu sumă nulă în relațiile personale?
În contextul relațiilor personale, un joc cu sumă nulă implică faptul că nu poate exista decât un singur “câștigător” în detrimentul celeilalte persoane sau al celorlalte persoane. Iar acest lucru este periculos, deoarece poate crea conflicte și tensiuni.
Ascultați episoadele din podcastul #LecțiadeEconomie AICI!
Citiți și episoadele anterioare din #LecțiadeEconomie:
#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?
#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări
#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!
#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?
#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?
#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring
#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?
#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?
#LecțiadeEconomie: Vinde în mai și cară-te! Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?
#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?
#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?
Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook și Twitter.









