Strategia Farm to Fork, votată de PE. Care sunt principalele obiective ale acesteia?
Raportul Parlamentului European pe tema strategiei Farm to Fork, care presupune reducerea chimicalelor în agricultură și creșterea suprafețelor de terenuri cultivate ecologic, a fost votat, marți seara, de Parlamentul European, potrivit G4Media.
Raportul a primit 452 de voturi pentru, 170 împotrivă și 76 de abțineri. Urmează propunerea Comisiei Europene, care va trebuie din nou armonizată cu poziția Consiliului Europeean (statele membre) și a Parlamentului.
Comisarul european pentru agricultură și sănătate, Stella Kyriakides, a declarat, la dezbaterile de luni seara, că ”în următoarele luni sper să facem o propunere pentru reducerea pesticidelor chimice și înlocuirea lor cu cele biologice” și că ”evaluările de impact vor fi deschise până la sfârșitul acestei luni”.
Cre sunt cele mai importante obiective propuse de Parlament în cadrul strategiei Farm to Fork?
- Reducerea utilizării de pesticide cu 50% până în 2030, o țintă pe care Parlamentul o dorește obligatorie pentru toate cele 27 de state membre. România utilizează în prezent în medie 700 de grame de pesticide la hectar, adică foarte puțin în comparație cu Olanda, care folosește 7 kg de pesticide. Media UE ar fi undeva la 2, 4 kg pesticide la hectar;
- Reducerea utilizării de substanțe anti-microbiene cu 50% (antibiotice) tot până în 2030. Și aici România se plasează sub media europeană;
- Reducerea utilizării de îngrășăminte chimice cu 20% până în 2030. Și tot până atunci ar trebui să crească la 25% suprafața de terenuri agricole cu producție bio. Agricultura ecologică ocupă în prezent 3, 2% din terenurile agricole.
Ce impact vor avea însă toate aceste reguli asupra României?
Europarlamentarul liberal, Daniel Buda (PPE), a declarat în intervenția sa în cadrul dezbaterilor, că ”solicită în mod expres studii de impact înainte de luarea oricăror decizii privind sectorul agricol”.
Măsurile care vor fi propuse în cele din urmă de Comisie vor veni la pachet cu finanțare europeană. România ar urma să primească 21 de miliarde de euro în următorii șapte ani, din care 5 miliarde sunt destinate măsurilor de mediu (eco-scheme). Pentru a putea fi accesate aceste fonduri, vor trebui aplicate măsurile din strategia Farm to Fork.
Europarlamentarul USR PLUS, Alin Mituța (grupul Renew Europe) a declarat pentru G4Media.ro că vede în strategie o oportunitate pentru micii fermieri români.
El a precizat că România are aproape 4 milioane de mici fermieri, care nu sunt integrați și produc pentru uzul propriu. ”Dar ar putea să producă și să câștige ceva bani”, precizează europarlamentarul USR PLUS.
Și Mituța susține însă că este nevoie de studii de impact, deoarece nu se știe dacă țintele stabilite de Parlament sunt și fezabile.
Printre cei mai rezervați europarlamentari români în ce privește viabilitatea strategiei se numără europarlamentarul PSD, Carmen Avram.
Ea susține că reducerea utilizării de pesticide, fertilizatori chimici și antibiotice precum și creșterea suprafețelor de teren cultivate bio ar trebui aplicate individual, fiecare țară să-și stabilească propriile cote astfel încât UE să atingă în final obiectivele de 50%.
”Fermierul român pur și simplu nu are apa necesară pentru o cultură organică de dimensiuni mari. Nu există o piață, avem 3, 2% cultură organică. Toți producătorii se plâng că nu au piață, pentru că în sondaje românul spune că da, vrea agricultură ecologică, dar cumpără ce-și permite. România nu are cum să ajungă la 25% organic până în 2030. S-ar putea ca și Austria să aibă probleme. În paralel cu revoluția organică îți trebuie o campanie de susținere a fermierului la nivel de stat, de bănci”, mai spune europarlamentarul PSD.









