Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit în ședința de astăzi, 9 noiembrie 2021, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%, de la 1,50%, începând cu data de 10 noiembrie 2021, potrivit unui comunicat al BNR. De asemenea, banca centrală vorbește despre intenția de ”a păstra controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară”.
Este a doua creștere a dobânzii de politică monetară decisă de BNR în decurs de o lună, după ce, pe 5 octombrie, BNR decisese creșterea dobânzii-cheie la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,25% pe an.
Din 8 mai 2018, dobânda de referință a BNR a scăzut permanent, de la 2,5%, până la 1,25%, nivel atins pe 18 ianuarie 2021. Ulterior, BNR a evitat să crească dobânda, deși tendința de creștere a prețurilor s-a manifestat încă de anul trecut.
Consiliul de Administrație al BNR a menţinut nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Totodată, BNR a decis ”extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale”. Astfel, începând cu 10 noiembrie 2021 rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 2,50 la sută pe an, de la 2 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an.
BNR despre inflație
Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna septembrie, urcând la 6,29%, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25% în august şi 3,94% în iunie.
Accelerarea creşterii ei pe parcursul trimestrului III a fost antrenată mai cu seamă de componente exogene ale IPC, similar evoluţiilor din prima parte a anului. Principala contribuţie a aparţinut, de această dată, majorării considerabile a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influenţe venite din continuarea scumpirii combustibililor şi din creşterea semnificativă a preţurilor legumelor în luna septembrie.
În comunicatul său, BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei își va prelungi trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor, implicit să urce mai mult deasupra intervalului ţintei şi peste valorile previzionate anterior, în principal ca efect al majorărilor ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 şi I 2022.
Ulterior, ea va cunoaşte însă o ajustare descrescătoare relativ alertă, revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului ţintei, pe fondul unor ample efecte de bază, precum şi în condiţiile creşterii probabil mult mai lente a excedentului de cerere agregată, pe o traiectorie sensibil mai joasă decât cea prognozată în august, mai precizează BNR.
Banca centrală menţionează că
”… măsurile privind compensarea creşterii şi plafonarea preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie prezumate a fi aplicate temporar în cursul acestei ierni imprimă un caracter fluctuant evoluţiei prognozate a ratei anuale inflaţiei pe orizontul scurt de timp – creştere în octombrie 2021, urmată de scădere în noiembrie şi apoi de o altă majorare în aprilie 2022, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte”.
Modul de includere în calculul IPC a impactului acestora este încă incert, precizează comunicatul BNR.
Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din blocaje în lanţurile de producţie şi aprovizionare, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial.
Potrivit BNR, surse importante de incertitudini şi riscuri rămân, totodată, conduita politicii fiscale, precum şi absorbţia fondurilor europene, prioritar a celor aferente programului Next Generation EU, inclusiv în contextul crizei politice, date fiind, printre altele:
- necunoscutele privind cea de-a doua rectificare bugetară din acest an şi coordonatele proiectului de buget pentru 2022, care să certifice accelerarea în perspectivă a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv;
- procedurile de natură juridică şi tehnică ce se cer a fi finalizate pentru obţinerea prefinanţării din fondurile aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă, alături de ţintele şi jaloanele ce condiţionează primirea ulterioară a tranşelor de finanţare.
Valul patru al pandemiei şi măsurile restrictive asociate continuă, de asemenea, să genereze incertitudini şi riscuri mari la adresa previziunilor, cel puţin în perspectivă apropiată, în contextul crizei grave de sănătate publică provocate pe plan intern şi al potenţialelor implicaţii asupra activităţii economice şi a pieţei muncii, dar şi pe fondul extinderii acestuia în alte state europene, afectate puternic şi de criza energetică şi de persistenţa blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare.
