ANALIZĂ: 5 efecte majore ale înfrângerii lui Trump în alegerile din SUA asupra Europei

După victoria pe toate fronturile împotriva adversarilor lor republicani, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, democrații se pregătesc să își valorifice noua lor forță parlamentară, deschizând anchete privind acțiunile administrației Trump din ultimii doi ani. În centrul atenției se vor afla atât războiul din Iran și activitatea FBI, cât și activitățile comerciale ale familiei președintelui american, arată o amplă analiză publicată de publicația POLITICO.eu.

”Găsiți-vă un avocat!”,

a avertizat în primele ore ale dimineții de miercuri, 4 noiembrie, democratul californian Robert Garcia, care urmează să preia președinția Comisiei pentru Supraveghere din Camera Reprezentanților.

Reconfigurările politice de la Washington nu se limitează însă la teritoriul Statelor Unite. De la prețurile energiei până la războiul din Ucraina, evoluțiile din Congresul SUA și următoarele mișcări ale Casei Albe vor influența direct capitalele europene. Sub lupa Bătrânului Continent se află cinci dosare majore, care ar putea să sufere evoluții importante.

1. Europa s-ar putea confrunta cu furia lui Trump

Înfrângerea electorală a republicanilor ar putea deteriora și mai mult relațiile dintre Washington și europeni, întrucât Donald Trump va căuta modalități de a-și reafirma puterea politică. Unii observatori cu experiență consideră chiar că un asemenea scenariu este foarte probabil.

”Trebuie să ne pregătim nu pentru relații transatlantice mai armonioase, ci chiar pentru și mai multe tensiuni și pentru și mai multe solicitări din partea lui Trump adresate Europei”,

a avertizat Wolfgang Ischinger, diplomat german cu o îndelungată experiență și fost președinte al Conferinței de Securitate de la München.

Prezența consolidată a democraților în Congres le va oferi mai multe posibilități de a controla deciziile administrației, de a interveni în procesul de aprobare a cheltuielilor federale și de a impune condiții mai stricte legislației promovate de Casa Albă.

Acest lucru nu înseamnă însă că vor putea schimba cu ușurință politica externă a președintelui american. Constituția îi acordă președintelui puteri importante în materie de politică externă, diplomație și securitate națională, iar Trump a recurs în repetate rânduri la ordine executive și interpretări juridice controversate pentru a ocoli Congresul.

”Trump comandă forțele armate. Controlează tarifele vamale și acordurile comerciale. Are la dispoziție tribuna prezidențială. Chiar dacă democrații controlează ambele camere, el poate să se opună prin veto proiectelor de lege”,

a declarat pentru Brussels Playbook Phil Gordon, fost consilier pentru securitate națională al vicepreședintei Kamala Harris.

Prin urmare, Europa trebuie să se pregătească pentru o perioadă de incertitudine mai mare. Trump ar putea încerca să recâștige inițiativa pe scena internațională, unde dispune de o marjă de acțiune mai largă decât în politica internă.

De altfel, Europa se află de multă vreme în vizorul său și al susținătorilor mișcării MAGA (Make America Great Again), care susțin că vor să o ”salveze de ea însăși”.

2. O gură de oxigen pentru Ucraina, dar nu și o soluție imediată

Consolidarea poziției democraților creează noi oportunități pentru sprijinirea Ucrainei, întrucât majoritatea liderilor partidului s-au pronunțat constant în favoarea trimiterii de ajutor american către Kiev.

Aceștia au prezentat acest sprijin atât ca pe o chestiune de apărare a democrației și a dreptului internațional, cât și ca pe o opțiune care servește intereselor de securitate ale Statelor Unite.

Noua configurație a raportului de forțe din Congres ar putea facilita eforturile pentru acordarea unui ajutor suplimentar Ucrainei. Totuși, acest lucru nu înseamnă că Volodimir Zelenski poate spera la o schimbare imediată a situației actuale.

”Nu vă așteptați să-l salveze pe Zelenski chiar din prima clipă”,

a avertizat Bronwen Maddox, directoarea think tankului britanic Chatham House.

După cum a explicat aceasta, chiar dacă democrații ar decide să intensifice livrările de echipamente militare și de bani către Kiev, ar putea trece luni, poate chiar ani, până când o asemenea decizie ar fi pusă în aplicare.

Totuși, pentru Ucraina timpul este un factor critic. Nevoia de consolidare imediată a apărării antiaeriene, în special prin sisteme și rachete Patriot, este stringentă, în condițiile în care țara se pregătește să înfrunte încă o iarnă sub atacurile continue ale Rusiei.

3. Un acord de pace în termenii lui Trump

Președintele american s-a prezentat în repetate rânduri drept liderul care aduce pacea, susținând că a pus capăt unui număr de opt conflicte internaționale.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, el a declarat că acesta ar trebui să fie cel mai ușor acord de pace care ar putea fi încheiat. În ultima perioadă, Trump a transferat o responsabilitate tot mai mare asupra lui Volodimir Zelenski pentru eșecul negocierilor.

Posibilitatea încheierii unui acord care să servească obiectivelor Kremlinului provoacă îngrijorare la Kiev și în capitalele europene.

Fostul diplomat american Kurt Volker consideră că Trump ar putea ignora reacțiile ucrainenilor și ale aliaților lor europeni, mergând chiar până la relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei și încheierea unor noi acorduri comerciale cu aceasta.

”Îmi pot imagina foarte bine că ar putea face un asemenea pas în mod unilateral, dând instrucțiuni Departamentului Trezoreriei al SUA să nu mai aplice sancțiunile și urmărind încheierea unor noi acorduri energetice cu Rusia. De altfel, el a discutat deja cu Putin despre revenirea marilor companii energetice americane pe piața rusă”,

a declarat Volker.

În schimb, acesta nu consideră la fel de probabilă o schimbare radicală a poziției americane față de NATO sau o reducere substanțială a prezenței militare a SUA în Europa.

După cum a remarcat Volker, amenințările lui Trump privind retragerea din Alianță sau reducerea efectivelor militare americane nu beneficiază de un sprijin larg nici în rândul democraților, nici în cel al republicanilor, nici în Congres, nici în mass-media.

4. Vor scădea prețurile energiei?

Reducerea prețurilor la energie reprezintă una dintre cele mai mari speranțe ale Europei, care continuă să suporte consecințele crizei energetice.

Totuși, înfrângerea electorală a republicanilor nu înseamnă automat și o scădere a costurilor energiei.

Luni, 2 noiembrie, prețurile petrolului au înregistrat cea mai mare scădere zilnică din luna august. Cu toate acestea, petrolul Brent, principalul reper de referință pe piețele internaționale, continua să se tranzacționeze la 108 dolari pe baril.

Factorul decisiv rămâne evoluția conflictului cu Iranul și, mai ales, redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

În lipsa unui acord între Trump și Teheran care să permită reluarea navigației maritime, șocul energetic prelungit este de așteptat să continue să majoreze costurile energiei electrice în Europa și să agraveze criza costului vieții, cu posibile consecințe politice pe întregul continent.

Iar consecințele nu se limitează la consumul gospodăriilor.

Directorul executiv al companiei Ryanair, Michael O’Leary, a avertizat că, în lipsa unui acord privind Iranul, sectorul transportului aerian se va confrunta cu o ”criză reală” în lunile martie sau aprilie.

În ceea ce-l privește pe Trump, opțiunile sunt însă limitate: fie să reia operațiunile militare, în speranța că Teheranul va ceda sau că regimul teocratic se va prăbuși, fie să renunțe la obiectivele pe care și le-a stabilit inițial, fie să se retragă din conflict, solicitând altor țări — printre care statele europene și cele asiatice — să își asume gestionarea crizei.

O nouă escaladare militară, care ar putea duce la o creștere și mai mare a prețurilor energiei, ar fi extrem de nepopulară în Statele Unite, iar costul politic al acestei situații s-a reflectat deja la urne.

5. Washingtonul se afundă în conflicte interne

În cele din urmă, există posibilitatea ca scena politică americană să fie atât de absorbită de conflictele interne, încât atât Trump, cât și democrații să dispună de timp și de posibilități limitate pentru a se ocupa de agenda internațională.

Deja, în interiorul Partidului Democrat se aud avertismente cu privire la riscul acordării unei importanțe excesive procedurilor de punere sub acuzare a președintelui.

Fosta vicepreședintă Kamala Harris declarase într-un podcast, luna trecută, că partidul său nu ar trebui să încerce din nou declanșarea procedurii de destituire a lui Trump, apreciind că o asemenea opțiune ”nu este o idee bună”.

În aceeași direcție, fostul primar al orașului Chicago, Rahm Emanuel, i-a îndemnat pe democrați să evite o dispută politică interminabilă și să se concentreze asupra problemelor care îi preocupă în mod direct pe alegători. Adică un cost al vieții mai accesibil, majorarea salariului minim la nivel federal și introducerea unor noi reguli de etică și conduită pentru cele trei ramuri ale puterii federale.

Istoria politicii americane arată însă că Washingtonul rareori reușește să evite confruntările dure. De această dată, conflictele sunt așteptate nu doar între cele două partide, ci și în interiorul fiecăruia dintre ele.

După cum subliniază John F. Harris de la Politico, ambele mari partide se confruntă cu alegeri dificile în ceea ce privește modul în care se vor adresa alegătorilor în epoca de după Trump.

O confruntare politică internă prelungită la Washington ar putea lăsa astfel și mai puțin spațiu pentru gestionarea crizelor internaționale, Europa numărându-se printre regiunile care ar fi afectate direct.