Antreprenorii abia gâfâie și cer înghețarea salariului minim în 2027. Firmele mici trec pe minus

Confederația patronală IMM România a cerut marți, 3 noiembrie, Guvernului să mențină salariul minim brut la nivelul actual în 2027. Organizația avertizează că firmele mici, deja lovite de scumpirea energiei și a carburanților, nu mai pot susține o nouă majorare a costurilor cu munca.

Patronii cer înghețarea salariului minim la 4.325 de lei brut, nivelul de după majorarea din iulie 2026. Cererea vine pe fondul presiunilor sindicale: BNS cere ca salariul minim să urce la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027.

Florin Jianu, președintele IMM România, a criticat ceea ce numește o „licitație” în jurul salariului minim, în care cifrele se fixează fără legătură cu indicatorii economici. Organizația invocă și scăderea PIB cu 0,6% în primul semestru.

La conferința de presă, Jianu a prezentat o simulare pentru microîntreprinderi. Acestea reprezintă 98% din firmele din România, iar 84,4% dintre ele au un singur angajat, o cifră de afaceri medie de 164.754 de lei și un profit brut mediu de 28.818 lei pe an.

Simularea ia în calcul scumpiri de aproximativ 14% la energie și 18% la combustibil. Dacă salariul minim ar crește cu 300 de lei, costul suplimentar ar fi de 3.805 lei pe an pentru o astfel de firmă, iar profitul ar scădea cu 14,6%, la 24.609 lei. La o majorare de 500 de lei, profitul ar scădea cu 18,3%. După taxe și dividende, antreprenorului i-ar rămâne circa 1.900 de lei pe lună, ceea ce Jianu descrie drept mai puțin decât salariul minim net. Pentru firmele cu cifră de afaceri între 1 și 10 milioane de lei, scăderile estimate sunt de 11,8%–14,2%.

Liderul patronal a mai susținut că, de la un anumit prag, statul încasează cea mai mare parte din diferența de cost. Într-un exemplu cu majorare de 300 de lei, statului i-ar reveni 212 lei, iar angajatului 100 de lei, din cauza modificării deducerilor personale.

IMM România spune că nu cere confruntare cu sindicatele: „nu trebuie să alegem între angajați și angajatori”, a declarat Jianu. Ca alternative, organizația propune:

-reducerea taxelor pe muncă (84,7% dintre antreprenorii sondați susțin o scădere cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii);

-dublarea sumei deductibile de la 200 la 400 de lei;

-o impozitare diferențiată a salariului minim pe sectoare, pentru că impactul diferă între servicii, turism și agricultură, pe de o parte, și IT, pe de alta.

IMM România cere Guvernului o analiză comparativă între majorarea salariului minim și reducerea fiscalității muncii, plus un dialog real cu partenerii sociali.

Patronii spun că statul nu poate transfera costurile doar către mediul privat fără să-și reducă propriile cheltuieli.