Pe măsură ce agricultorii europeni își fac planurile pentru campania agricolă de primăvară, în care și-au programat să folosească, la fel ca în fiecare an, îngrășăminte chimice pentru creșterea randamentelor la culturi, prețurile în creștere vertiginoasă ale acestora nu le lasă prea multe variante de lucru: fie vor folosi cantități mai mici, fie vor încerca să transfere costurile suplimentare mai departe, pe lanțul alimentar, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.
Pentru fermierii care au înființat culturi agricole de bază – cum sunt cele de porumb și de grâu – este pentru prima dată când sunt expuși cu adevărat unei crize grave a îngrășămintelor chimice, alimentată de criza energetică, de restricții ale exporturilor și de sancțiunile comerciale impuse de unele țări altora. Costurile au crescut enorm, iar cheltuielile suplimentare ar putea determina automat recolte mai slabe.
Europa a fost cel mai grav afectată de creșterea prețurilor la gazele naturale, utilizate pentru producția de îngrășăminte, iar prețurile lor rămân la nivele-record, chiar dacă presiunea pe prețuri a scăzut puțin pe piețele din America de Nord.
În ce privește Europa, continentul s-ar putea confrunta cu un deficit de aproximativ 9% din necesarul anual de îngrășăminte azotate în prima jumătate a anului, potrivit estimărilor companiei VTB Capital. În acest context, alimentele ar putea deveni și mai scumpe, dacă recoltele vor avea de suferit sau dacă agricultorii vor fi nevoiți să cheltuiască mai mult pentru culturile lor.
Mulți fermieri care încă nu și-au asigurat stocurile de îngrășăminte chimice fie așteaptă până în ultimul moment o improbabilă scădere de prețuri, fie vor utiliza cantități sub-optimale pentru culturile lor.
În Ungaria, utilizarea îngrășămintelor pe bază de azotați va scădea cu 30% până la 40% în acest sezon agricol, afectând randamentul culturilor, spune Raskó György, un economist maghiar specializat în agricultură, care deține și operează și mai multe ferme în țară.
”Dacă vom avea cumva și o perioadă de secetă la sfârșitul lunii aprilie sau în mai, efectul ar putea fi și mai devastator, deoarece azotul ajută plantele să supraviețuiască perioadelor secetoase”, a mai spus el.
Îngrășămintele cu azot sunt cruciale pentru campania agricolă de primăvară în Europa și sunt utilizați în exploatațiile agricole începând din luna februarie. Totodată, sunt substanțele cele mai afectate de criza energetică europeană, în condițiile în care producția lor este dependentă de cantități mari de gaze naturale. În prima jumătate a anului, deficitul ar putea ajunge până la 7 milioane de tone, potrivit calculelor VTB Capital.
Deși criza gazelor pare să se fi atenuat în ultima perioadă, iar unele companii mari din industria chimică au revenit la producția normală, situația pe piața globală este încă suficient de îngrijorătoare pentru a menține o criză a aprovizionării.
Chestionați pe această temă, reprezentanții producătorului român de îngrășăminte Azomureș din Târgu-Mureș, unul dintre combinatele care și-au redus producția, au spus:
”Împreună cu lipsa importurilor de îngrășăminte, impactul pe piață se va simți și mai puternic. Recoltele vor avea de suferit, atât în ceea ce privește calitatea, cât și cantitatea finală.”
Într-adevăr, piața globală a îngrășămintelor chimice se confruntă și cu alt tip de amenințări, mai ample, de la restricțiile la export impuse de Rusia și China, până la sancțiunile asupra producției de potasiu din Bielorusia, toți acești factori afectând aprovizionarea și rutele comerciale.
Fermierii din cele mai mari țări agricole europene, Franța și Germania, și-au rezervat probabil aproximativ 70% din necesarul de îngrășăminte azotate pentru anul agricol 2022, potrivit companiei de consultanță în domeniul agricol Agritel. Acoperirea pieței în țările din bazinul Mării Negre, în special Ucraina și România, ar putea fi mai mică.
Culturile de grâu și porumb sunt, în continuare, profitabile, însă utilizarea unor cantități mai mici de îngrășăminte crește riscurile ca recoltele să nu fie corespunzătoare.
Scăderea aplicării tratamentelor la grâu cu aproximativ 15% față de normă ar putea reduce recoltele cu aproximativ 5% și ar putea afecta și conținutul de proteine al boabelor, apreciază Isaure Perrot, analistă la Agritel.
În unele cazuri, la unele recolte, producția ar putea fi redusă chiar la jumătate fără îngrășămintele pe bază de azot, spune Zoltan Bige, directorul de strategie al producătorul maghiar de îngrășăminte Nitrogénművek.
La rândul său, gigantul chimic polonez Grupa Azoty SA a anunțat că lista de riscuri care ar putea afecta agricultorii cuprind și întârzieri semnificative la livrare, întrucât multe comenzi se fac prea târziu, în așteptarea scăderii de prețuri.
Recoltele agricole mai slabe din acest an ar constitui o nouă veste proastă pentru securitatea alimentară globală, în condițiile în care prețurile la nivel mondial se apropie de recorduri absolute, iar inflația rămâne o preocupare constantă pentru băncile centrale din întreaga lume.
”Prețurile cerealelor în acest moment sunt suficient de ridicate pentru a compensa prețurile îngrășămintelor. Cât timp va mai rămâne așa, nu știm, depinde în ce direcție vor evolua piețele în viitor. Deși se compensează, rămân încă niște facturi uriașe de plătit”, consideră James Webster, Senior Analyst la The Andersons Center, companie de consultanță în afaceri din Marea Britanie.
