Tribunalul Bucureşti a decis în dosarul 35429/3/2015, în 7 octombrie 2020, admiterea parţială a cererii formulată de către Claudia Cătălina Sava în contradictoriu cu Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, instituţie al cărei angajat este, pe funcţia de şef al Direcţiei de Supraveghere şi Control. Conform deciziei instanţei, ASF este obligată să îi plătească Claudiei Sava în cuantum net suma de 1.032.228 lei, reprezentând indemnizaţia cuvenită reclamantei la încetarea mandatului de membru CNVM, cu titlu de primă pentru întreaga activitate. Potrivit BURSA, judecătorii au respins capătul de cerere privind dobânda, astfel că reclamanta va primi cu 3,5 milioane lei mai puţin decât a solicitat. Sentinţa Tribunalului Bucureşti poate fi apelată, în termen de 10 zile de la comunicare, apelul urmând a fi judecat de Curtea de Apel Bucureşti.
Din modul în care a acţionat ASF în alte cazuri similare aflate pe rolul instanţelor, este posibil ca şi în situaţia prezentă ambele părţi să formuleze apel: Claudia Sava – pentru a obţine şi diferenţa de 3,5 milioane lei cu titlu de dobândă penalizatoare, iar ASF – pentru a nu plăti niciuna dintre sumele respective.
Claudia Sava este soţia fostului viceprimar general al Capitalei, liberalul Răzvan Sava, care a fost primar general în prima parte a anului 2016, după suspendarea din funcţie a lui Sorin Oprescu. Claudia Cătălina Sava, director supraveghere şi control SIIF în cadrul ASF, primeşte pentru funcţia actuală o sumă anuală mai mică decât primea la CNVM.
Astfel, dacă în 2012, la CNVM, aceasta câştiga 155.000 de euro anual, anul trecut a ridicat de la ASF aproximativ 112.000 de euro. Spre comparaţie, actualul preşedinte al ASF, Nicu Marcu a căştigat anul trecut din funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi cu peste 35.000 de euro mai puţin decât actuala sa şefă a Direcţiei de Supraveghere şi Control din cadrul Autorităţii.
Practic prin sentinţa Tribunalului Bucureşti şefa Direcţiei de Supraveghere şi Control primeşte venitul echivalent pentru doi ani de activitate în cadrul Autorităţii. Cu titlu de primă.
Din declaraţia de interese depusă anul acesta, mai reiese că şefa Direcţiei de Supraveghere şi Control din ASF deţine acţiuni la cele cinci SIF-uri existente pe piaţă – cele mai multe la SIF 3 Transilvania, că este membru în Consiliul Director al Institutului de Studii Financiare şi administrator al MBPosh Couture SRL. Tot spre comparaţie, actualul şef al ASF, Nicu Marcu, nu deţine nicio acţiune la SIF-uri şi nu are acţiuni la bursă.
Într-o situaţie asemănătoare cu aceea a Claudiei Sava, se află fosta vicepreşedinte al CNVM (iunie 2005-noiembrie 2007) – Dorina Teodora Mihăilescu -, care a deţinut şi funcţia de comisar (noiembrie 2007-aprilie 2013) în cadrul aceleeaşi instituţii şi pe aceea de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (aprilie-octombrie 2013). Dorina Mihăilescu, care în prezent este membru neexecutiv al SIF Muntenia, a dat în judecată ASF pentru obţinerea sumei de 5.144.219 lei (peste 1 milion de euro), cu titlu de indemnizaţie cuvenită la încetarea contractului de muncă la CNVM.
În şedinţa din 4 iunie 2020, în dosarul 10932/3/2016, Tribunalul Bucureşti a admis solicitarea Dorinei Teodora Mihăilescu şi a dispus ca ASF să îi plătească acesteia “prima pentru întreaga activitate cuvenită la încetarea mandatului de preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în cuantum net echivalent cu de 9 ori venitul lunar brut cel mai mare din toată perioada de exercitare a mandatului, actualizat cu indicele preţurilor de consum, precum şi la plata dobânzii legale calculată de la data de 29.04.2013 la data efectuării plăţii, cu reţinerea cotei de impozit pe venit de 85% prevăzută de art.24 alin. (11) din O.U.G. nr. 93/2012”.
Decizia respectivă a fost atacată cu recurs de reclamantă şi de ASF, dar Curtea de Apel Bucureşti nu a fixat un termen privind această cauză, deoarece magistraţii Tribunalului Bucureşti nu au motivat încă decizia pronunţată în contencios administrativ.
Dorina Mihăilescu a atacat decizia din cauza aplicării impozitării de 85% asupra primei respective, fapt care o va lăsa cu un beneficiu de numai 771.000 lei (peste 150.000 de euro), faţă de suma de 5.144.219 lei solicitată în instanţă.
Dorina Teodora Mihăilescu a ajuns la CNVM, în iunie 2005, după ce a fost în prealabil deputat în Parlamentul României, în perioada 1990-1992 pe lista Frontului Salvării Naţionale şi realeasă în anul 2004 pe lista Uniunii Naţionale PSD+PUR.
Ea a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai fostului premier social-democrat Adrian Năstase şi ar fi fost persoana care a coordonat înregistrarea şedinţelor PSD şi transcrierea lor, în faimosul dosar al stenogramelor din anul 2004, în care sunt declaraţii referitoare la forţarea mâinii unor judecători şi procurori în soluţionarea anumitor cauze penale şi referitoare la strategii de influenţare a opiniei publice sau a unor categorii de salariaţi, în speţă cadrele didactice, pentru ca PSD să câştige alegerile locale şi parlamentare din acel an.
Conform unor informaţii publicate de mass-media în urmă cu opt ani, Dorina Teodora Mihăilescu, în calitate de comisar CNVM, a fost implicată, prin prisma relaţiilor cu Viorel Hrebenciuc, în scandalul legat de amânarea şedinţei AGA la bursa de la Sibiu – Sibex, în urma căreia urma să se voteze revocarea administratorilor, precum şi în scandalul privind protejarea concertărilor ilegale de la Societăţile de Investiţii Financiare (SIF).
Dacă ASF pierde procesele cu foştii angajaţi, atunci sumele pe care va trebui să le plătească acestora depăşesc 20 milioane lei
Cele două cazuri menționate fac parte din grupul alcătuit din 153 de foşti angajaţi ai ASF care au profitat de condiţiile contractuale, de regulamentele interne ale celor trei instituţii (CSA, CNVM şi CSSPP) care au fost comasate în actuala Autoritate, precum şi de dispoziţiile ordonanţelor de guvern emise de Cabinetele Ponta în 2012 şi 2013 privind organizarea ASF şi restructurarea acestei instituţii publice. Aplicarea actelor norrmative emise de guvernările Ponta în privinţa ASF a lăsat loc la multe interpretări, fapt ce a permis deschiderea mai multor litigii de muncă al căror obiect îl reprezintă plata unor indemnizaţii de milioane de lei pentru toţi cei disponibilizaţi în urma înfiinţării Autorităţii.
Indemnizaţiile respective urmau să fie impozitate, conform OUG 55/2013, cu 85% pentru toţi cei care au deţinut funcţii de conducere în momentul încetării contractului individual de muncă, dar în cazul persoanele fără funcţii de conducere, cota de impozitare pentru sumele compensatorii rămânea aceeaşi – 16%, funcţionarii respectivi urmând a beneficia de sume importante la încetarea relaţiilor de muncă.
De aceea, ASF s-a ales cu mai multe litigii. O parte dintre acestea au fost soluţionate, ulterior, în mod amiabil prin plata indemnizaţiilor respective, de milioane de lei, către petenţi, puţine cauze au fost respinse de către instanţa de recurs, dar în cele mai multe foştii angajaţi ai ASF au primit satisfacţie din partea instanţei de fond, dosarele respective aflându-se acum în diferite stadii procesuale la Curtea de Apel Bucureşti sau la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În cazul în care ASF va pierde toate aceste procese, sumele pe care va trebui să le plătească foştilor angajaţi depăşesc cu mult 20 milioane lei.
