Atac cibernetic de amploare în R. Moldova: datele personale a cca. 750.000 de cetățeni, compromise

Datele personale asociate cu aproximativ 750.000 de numere de identificare de stat (IDNP) din Republica Moldova ar fi fost extrase neautorizat în urma unui atac cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale. Incidentul, desfășurat în perioada 19–23 octombrie, a vizat mai multe servicii publice digitale, iar autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili amploarea exactă a compromiterii și circumstanțele producerii acesteia, potrivit unui comunicat al Agenției de Guvernare Electronică (AGE), citat miercuri de presa moldovenească.

Potrivit investigațiilor preliminare, citate de TVR Moldova, atacatorii au vizat aproximativ un milion de numere de identificare personală, fiind înregistrate circa 11 milioane de solicitări de accesare a serviciilor publice digitale.

Informațiile care ar fi fost extrase includ nume, prenume, date despre naștere și familie, informații privind pensiile, prestațiile sociale, permisele de conducere, vehiculele și anumite date financiare, precum IBAN-ul și istoricul plăților.

Autoritățile precizează că nu toate persoanele vizate au avut expuse aceleași categorii de informații.

De asemenea, verificările preliminare nu au identificat modificări neautorizate ale datelor din registrele de stat, iar informațiile referitoare la cardurile bancare nu au fost afectate, potrivit Agenției de Guvernare Electronică.

Potrivit comunicărilor oficiale ale instituțiilor de la Chișinău, Agenția de Guvernare Electronică (AGE), Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) și Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC) au intervenit pentru limitarea incidentului.

Extragerea neautorizată a datelor a fost oprită la 23 octombrie, în jurul orei 11:30, iar 82 de servicii digitale și peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare au fost deconectate preventiv sau supuse unor măsuri de securizare.

Investigațiile implică și Serviciul de Informații și Securitate (SIS), Poliția și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Specialiștii verifică vulnerabilitățile exploatate și încearcă să prevină noi tentative de acces neautorizat.

Unele servicii au fost remediate, în timp ce altele urmează să fie repuse în funcțiune după confirmarea măsurilor de securitate.

Potrivit Ziarului de Gardă, premierul Vasile Tofan a declarat că securitatea cibernetică trebuie să reprezinte o prioritate și a subliniat necesitatea investițiilor în protejarea infrastructurii digitale a statului. Oficialul a menționat că serviciile reparate sunt monitorizate, iar cele pentru care securitatea nu poate fi încă garantată rămân temporar închise.

În ceea ce privește ipoteza unui atac hibrid, autoritățile continuă să investigheze circumstanțele incidentului, fără ca responsabilitatea să fi fost stabilită definitiv.

”Aceste atacuri sunt coordonate și se întâmplă inclusiv în cazul unor țări cu bugete mult mai mari, cu resurse mult mai mari decât ale noastre, ceea ce încă o dată accentuează cât de vulnerabili suntem cu resursele noastre mult mai limitate.

Raportul ENISA, care este Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică vorbește despre 8200 de incidente doar în ultima perioadă de raportare, dintre care 2600 au vizat sectorul public.

Chiar dacă nu putem controla toate incidentele, avem obligația să fim maxim de transparenți în ceea ce privește lucrurile care s-au întâmplat, care sunt vulnerabilitățile și cum reacționăm ca stat la acestea”,

a declarat premierul de la Chișinău.

Potrivit lui Vasile Tofan, Nicoleta Colomeeț, directoarea AGE, a fost eliberată din funcție în urma incidentului de securitate.

Fraude și furt de identitate, printre riscurile anticipate

Unul dintre principalele efecte posibile ale atacului este creșterea riscului de escrocherii bazate pe utilizarea datelor personale compromise. Infractorii ar putea contacta cetățenii pretinzând că sunt angajați ai băncilor, ai instituțiilor publice sau ai altor organizații și ar putea folosi informații reale despre identitatea, situația financiară ori familia victimelor pentru a câștiga încrederea acestora.

Aceste date ar putea facilita tentative de phishing, obținerea frauduloasă a unor informații suplimentare sau alte forme de manipulare online. Totuși, simpla cunoaștere a numelui, a IDNP-ului ori a IBAN-ului unei persoane nu le oferă automat atacatorilor acces la conturile sale bancare.

În acest sens, autoritățile recomandă cetățenilor să nu divulge parole, coduri de autentificare sau alte informații confidențiale prin telefon ori mesaje și să nu autorizeze operațiuni solicitate de persoane necunoscute. Orice apel suspect trebuie verificat prin contactarea instituției respective folosind datele sale oficiale, nu numerele oferite de apelant.