Avertisment: cresc înșelătoriile prin metoda ”vishing”. Ce este și cum ne putem feri de belele?

Autorităţile române atrag atenţia asupra faptului că iau amploare fraudele informatice bazate pe metoda denumită de specialişti ”vishing” – voice phishing – şi care constau în apeluri telefonice pe care infractorii le dau în numele unor instituţii. Poliţia recomandă cetăţenilor să nu transmită prin telefon date personale sau ale cardurilor bancare şi face publice ”indiciile clare” ale unei tentative de fraudă, transmite News.ro.

Potrivit oficialilor Poliţiei Române, se constată, în ultima perioadă, o amplificare a tentativelor de fraudă informatică săvârşite prin intermediul apelurilor telefonice, metodă cunoscută în domeniul criminalităţii informatice sub denumirea de “vishing” (voice phishing).

Metoda are la bază tehnici complexe de manipulare psihologică, scopul final fiind obţinerea accesului la conturile bancare ale victimelor.

Autorii urmăresc manipularea comportamentului uman şi determinarea victimei să furnizeze, de bunăvoie, informaţii confidenţiale sau să autorizeze operaţiuni care permit compromiterea securităţii conturilor financiare.

În majoritatea situaţiilor identificate, persoanele vătămate sunt contactate telefonic de indivizi care pretind că sunt angajaţi ai unei instituţii financiare, instituţii bancare, departament de securitate, companii de procesare a plăţilor sau chiar ai unor autorităţi publice.

De regulă, convorbirile sunt purtate într-o manieră profesionistă, într-o limbă de circulaţie internaţională, cel mai frecvent în limba engleză, însă există şi situaţii în care acestea sunt desfăşurate în limba română.

Autorii utilizează un limbaj specific domeniului financiar, cunosc terminologia bancară şi urmăresc să creeze impresia că desfăşoară o verificare de rutină sau gestionează un incident de securitate, atrag atenţia autorităţile.

În cadrul convorbirilor, infractorii afirmă că au identificat tranzacţii suspecte, tentative de autentificare din alte state, modificări neautorizate ale datelor contului, încercări de asociere a unui nou dispozitiv ori presupuse atacuri cibernetice asupra contului victimei, susţinând că e nevoie de confirmarea identităţii titularului pentru evitarea pierderii fondurilor.

Aşteptarea infractorilor este ca victima să intre în panică, să reacţioneze instinctiv fără a verifica realitatea celor transmise şi să transmită, prin telefon, date care le dau atacatorilor acces la conturile bancare.

Apelurile sunt date din România sau din alte state UE, iar autorii folosesc frecvent tehnologia de falsificare a identităţii apelantului (Caller ID Spoofing), astfel încât pe ecranul persoanei apelate apare chiar denumirea unei instituţii.

Uneori, apelul este precedat de un mesaj text care pare transmis de instituţia financiară, fiind informate că vor fi contactate de un reprezentant al serviciului de securitate. În alte situaţii, infractorii cunosc deja anumite date personale ale persoanei vizate, precum numele, adresa de e-mail, numărul de telefon sau informaţii obţinute în urma unor breşe de securitate ori din surse publice.

“Avertizăm faptul că falsificarea identităţii apelantului a devenit unul dintre principalele instrumente utilizate de grupările infracţionale pentru desfăşurarea fraudelor bazate pe inginerie socială, fiind responsabilă anual de pierderi financiare semnificative la nivel internaţional”,

transmit oficialii Poliţiei.

Aceştia atrag atenţia că nicio instituţie financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, coduri PIN, date complete ale cardului bancar sau aprobarea unor tranzacţii pentru “protejarea” contului şi nici instalarea unor aplicaţii de control la distanţă şi nu cer clienţilor să transfere fondurile în aşa-zise “conturi sigure”. Astfel de solicitări sunt indicii clare ale unei tentative de fraudă.

În acest context, Poliţia recomandă cetăţenilor să nu comunice niciodată prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP, coduri primite prin SMS, nici datele complete ale cardului bancar şi codul CVV/CVC, să nu aprobe tranzacţii sau notificări în aplicaţia bancară dacă nu le-au iniţiat personal şi să nu instaleze aplicaţii de control la distanţă la solicitarea telefonică a unor necunoscuţi.

• “Întrerupeţi apelul dacă interlocutorul exercită presiuni, solicită acţiuni urgente sau încearcă să vă împiedice să verificaţi informaţiile.
• Verificaţi întotdeauna autenticitatea solicitării contactând instituţia financiară prin canalele oficiale de comunicare.
• Activaţi notificările pentru tranzacţii şi mecanismele suplimentare de securitate disponibile în aplicaţiile financiare şi informaţi membrii familiei, în special persoanele vârstnice, cu privire la aceste metode de fraudă”,

sunt alte recomandări ale autorităţilor care precizează că înţelegerea modului de operare al infractorilor şi refuzul de a divulga date confidenţiale prin telefon contribuie decisiv la prevenirea producerii unor prejudicii financiare.