Avertismentul experților: gheața arctică se subțiază într-un ritm dublu față de estimările anterioare

Într-un studiu publicat în această săptămână în publicația The Cryosphere, experții climatologi avertizează că gheața care acoperă o mare parte din regiunea arctică oferă indicii care arată că se subțiază într-un ritm de două ori mai rapid decât se credea anterior, relatează publicația britanică The Guardian.

O echipă de cercetători au extrapolat modul în care temperatura, căderile de zăpadă și mișcarea blocurilor de gheață pot afecta acumulările de zăpadă. Anterior, cercetările se bazau în principal pe datele colectate de expedițiile arctice din perioada sovietică, privitoare la evoluția blocurilor de gheață marină arctică între 1965 și 1991.

Noua modelare asistată de computer, care a estimat acumularea stratului de zăpadă din 2002 până în 2018, a arătat că grosimea gheții marine se subțiază de două ori mai rapid decât în comparație cu estimările anterioare – un semn îngrijorător că efectele schimbărilor climatice ar putea fi accelerate într-un ritm alarmant.

Acumulările de zăpadă reprezintă un factor important pentru a înțelege și a evalua situația calotei glaciare care acoperă Arctica, însă este un indicator dificil de măsurat cu exactitate, chiar și pentru tehnologia disponibilă astăzi, întrucât măsurătorile nu se pot realiza cu radarele satelitare.

”Grosimea stratului de gheață marină este un indicator foarte sensibil al sănătății Arcticii, iar atunci când Arctica se încălzește, și lumea se încălzește”, spune, pentru The Guardian, principalul autor al studiului citat, Robbie Mallett, de la University College din Londra.

“Gheața marină tinde să se formeze tot mai târziu în timpul anului, așa încât stratul de zăpadă care se așează peste gheață are mai puțin timp să se acumuleze. Pentru prima dată, calculele noastre reflectă această scădere a stratului de zăpadă acumulat deasupra gheții marine”, a explica Mallett.

În perioadele în care mările arctice nu sunt înghețate, zăpada care cade se topește direct în apă, așa încât, cu cât perioada de persistență a gheții marine este mai mare, cu atât crește proporțional și stratul de zăpadă acumulat deasupra ei.

Efectele subțierii ghețurilor arctice

Subțierea gheții marine din regiunea arctică ar putea agrava o serie de probleme concurente.

“Gheața mai groasă acționează ca o pătură izolatoare, împiedicând apele oceanice să încălzească atmosfera în timpul iernii și protejând oceanul de soare în timpul verii”, a adăugat Mallett.

Cercetătorii consideră că schimbările climatice tot mai rapide care sunt observate în Arctica ar putea contribui și la creșterea frecvenței de apariție a unor evenimente meteorologice extreme în emisfera nordică: episoade de vreme severă, secete sau inundații.

Pe de altă parte, sunt unii care își freacă mâinile observând creșterea temperaturilor medii anuale în zona arctică.

Rutele de transport maritim prin Arctica pot să scurteze mult traseele navelor de transport al mărfurilor. În februarie 2021, o navă cargo a făcut, pentru prima dată în istorie pe timp de iarnă, o călătorie dus-întors, pe la nordul Siberiei, între China și Europa.

Mallett atrage atenția că creșterea tranzitului maritim prin Arctica aduce cu sine și un risc mai mare de scurgeri de petrol sau alte tipuri de accidente de mediu.

Cu toate acestea, oamenii de știință sunt optimiști că noile modelări computerizate dezvoltate în ultimii ani le-ar putea permite să prognozeze mai fidel efectele pe termen lung ale schimbărilor climatice asupra Arcticii, precum și, eventual, modalități de a încetini dispariția gheții marine și accelerarea creșterii temperaturilor medii anuale.