Banca Mondială poartă discuții cu zeci de țări afectate de războiul din Orientul Mijlociu

Banca Mondială poartă discuţii cu 30 până la 40 de ţări privind acordarea de asistenţă financiară de urgenţă pentru a face faţă creşterii preţurilor energiei şi altor şocuri economice provocate de războiul din Orientul Mijlociu, a declarat preşedintele instituţiei, Ajay Banga, într-un interviu acordat Reuters.

Banga a avertizat că economiile în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni tot mai mari, generate de scumpirea motorinei şi îngrăşămintelor, dobânzile ridicate şi perspectiva apariţiei unui fenomen climatic El Niño de intensitate excepţională.

Declaraţiile au fost făcute înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, programate în această săptămână.

Potrivit lui Banga, economia mondială a demonstrat până acum o rezilienţă relativ ridicată, susţinută inclusiv de investiţiile masive în inteligenţa artificială şi de ajustările cererii şi ofertei de petrol.

Această rezilienţă explică de ce relativ puţine ţări au solicitat acces la fondul iniţial de urgenţă de 25 de miliarde de dolari, pus la dispoziţie de Banca Mondială după izbucnirea războiului, la sfârşitul lunii februarie.

Cu toate acestea, instituţia anticipează că necesarul de finanţare ar putea creşte în lunile următoare.

”Există presiuni şi cred că, în următoarele luni, mai multe ţări ar putea solicita o parte din primele 50-60 de miliarde de dolari”,

a declarat Banga.

Suma include fondul iniţial de 25 de miliarde de dolari şi alte 35 de miliarde de dolari care ar putea fi mobilizate prin redirecţionarea resurselor alocate unor proiecte deja aprobate.

”Vom vedea, dar suntem pregătiţi. Suntem implicaţi şi discutăm cu numeroase ţări. Între 30 şi 40 de state se află în dialog cu noi”,

a precizat preşedintele Băncii Mondiale.

Banca Mondială ar putea mobiliza până la 100 de miliarde de dolari

Numeroase economii în curs de dezvoltare au fost afectate de scumpirea energiei şi de dobânzile ridicate, care au majorat costurile împrumuturilor într-un moment în care bugetele publice sunt încă slăbite de cheltuielile din timpul pandemiei şi de inflaţia provocată de invazia Rusiei în Ucraina.

Estimările Băncii Mondiale arată că ţările în curs de dezvoltare au de achitat creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în 2026, o treime din această sumă reprezentând exclusiv dobânzi.

Banga a explicat că, până în prezent, mai multe state au preferat restructurarea proiectelor existente în locul accesării imediate a finanţărilor de urgenţă pentru acoperirea necesarului de lichidităţi.

Dacă situaţia economică se va deteriora, Banca Mondială ar putea pune la dispoziţie până la 100 de miliarde de dolari, depăşind cele 70 de miliarde de dolari acordate în timpul pandemiei.

Capitalul privat mobilizat de Banca Mondială a atins un nivel record

Banca Mondială a anunţat luna trecută că a atras un volum record de capital privat, de 112 miliarde de dolari, în exerciţiul financiar încheiat în iunie, comparativ cu 69 de miliarde de dolari în anul precedent.

Suma este de peste trei ori mai mare decât cea mobilizată în 2022, înainte ca Ajay Banga, fost director general al Mastercard, să preia conducerea instituţiei.

La cele 112 miliarde de dolari atrase din sectorul privat se adaugă investiţiile de 123 de miliarde de dolari realizate din resursele proprii ale Băncii Mondiale, rezultând un total de 235 de miliarde de dolari.

Banga a subliniat importanţa mobilizării tuturor surselor disponibile de finanţare, în condiţiile în care ţările occidentale au redus semnificativ ajutorul bilateral oficial pentru dezvoltare.

Preşedintele instituţiei anticipează o creştere suplimentară a investiţiilor private în următorii ani, susţinută de extinderea garanţiilor împotriva riscurilor politice oferite de Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor, dezvoltarea finanţărilor în monede locale şi reformele de reglementare destinate atragerii investitorilor străini.

Cea mai mare parte a creşterii capitalului privat a fost înregistrată în ţările cu venituri medii-superioare, precum Argentina şi India, care au atras aproximativ 50 de miliarde de dolari.

Alte 37 de miliarde de dolari au fost direcţionate către economii cu venituri medii-inferioare, inclusiv Bangladesh şi Angola.

În schimb, ţările cu venituri reduse au atras doar aproximativ 3 miliarde de dolari, ceea ce evidenţiază dificultăţile persistente în accesarea finanţării private.

”În ţările mai mici, această creştere nu a fost suficientă şi există provocări”,

a declarat Banga.

El a precizat că Banca Mondială va anunţa în această săptămână noi iniţiative destinate facilitării accesului la capital privat pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici şi mijlocii.

România, printre primii zece beneficiari ai capitalului privat mobilizat

La nivel regional, America Latină şi Caraibele au atras cel mai mare volum de capital privat mobilizat de Banca Mondială, respectiv 36,3 miliarde de dolari.

Europa şi Asia Centrală au beneficiat de 21,3 miliarde de dolari, Asia de Sud de 19,2 miliarde de dolari, iar Africa de 22 de miliarde de dolari.

Potrivit instituţiei, România se numără printre primele zece ţări beneficiare ale capitalului privat mobilizat, alături de Brazilia, India, Turcia, Nigeria, Argentina, Africa de Sud, Bangladesh, Mexic şi Chile.

Noi mecanisme pentru reducerea poverii datoriilor

Banga a declarat că Banca Mondială şi FMI colaborează pentru reducerea presiunii generate de nivelurile ridicate ale datoriei publice în numeroase economii în curs de dezvoltare.

Iniţiativele includ măsuri pentru creşterea veniturilor bugetare interne şi mecanisme de conversie a datoriei în investiţii pentru dezvoltare.

Banca Mondială a implementat deja astfel de operaţiuni în Angola şi Coasta de Fildeş şi a acordat o garanţie bazată pe portofoliu pentru Argentina.

Alte 14-15 proiecte similare se află în pregătire.

Aceste mecanisme permit ţărilor să înlocuiască împrumuturile vechi, contractate la costuri ridicate, cu finanţări noi, mai ieftine, susţinute de garanţiile Băncii Mondiale.

Economiile rezultate din reducerea costurilor datoriei sunt apoi direcţionate către educaţie, sănătate, alimentarea cu apă şi programe de protecţie a mediului.

”Avem 14 sau 15 proiecte în pregătire, prin care ajutăm ţările să înlocuiască datoriile vechi şi mai scumpe cu finanţări noi, mai ieftine, garantate de noi”,

a explicat Banga.