Banca Mondială revizuiește în jos prognoza de creștere economică a României în 2022, la 4,3%

Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 4,3%, faţă de un avans 4,5% previzionat în iunie 2021, conform raportului Băncii Mondiale “Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects) publicat miercuri și citat de Agerpres.

Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,8% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,9% previzionat în iunie 2021, în timp ce instituţia estimează că în 2021 s-a înregistrat o creştere de 6,3%.

În regiunea Europa şi Asia Centrală, în care este inclusă şi România, Banca Mondială prognozează o creştere a economiei de 3% anul acesta, şi de 2,9% anul viitor. În regiune, singura țară care va suferi o contracție economică este Bielorusia (-2,8%).

Cum arată perspectiva mai largă a anului economic global 2022?

După o revenire puternică în 2021, economia globală intră într-o încetinire pronunțată pe fondul noilor amenințări din partea variantelor COVID-19 și a unei creșteri a inflației, a datoriilor și a inegalității veniturilor care ar putea pune în pericol redresarea în țările emergente și economiile în curs de dezvoltare, conform raportului citat.

Raportul estimează că economia mondială ar urma să înregistreze un avans care va scădea considerabil, de la 5,5% în 2021, la 4,1% în 2022 şi la 3,2% în 2023, pe măsură ce cererea reținută se va disipa și pe măsură ce sprijinul fiscal și monetar este anulat în întreaga lume.

Răspândirea rapidă a variantei Omicron indică faptul că pandemia va continua probabil să perturbe activitatea economică pe termen scurt.

În plus, o decelerare notabilă în economiile majore, inclusiv Statele Unite și China, va afecta cererea externă în economiile emergente și în curs de dezvoltare.

Într-o perioadă în care guvernele din multe economii în curs de dezvoltare nu dispun de spațiul politic pentru a sprijini activitatea dacă este necesar, noi focare de COVID-19, blocajele persistente ale lanțului de aprovizionare și presiunile inflaționiste și vulnerabilitățile financiare crescute în zone mari ale lumii ar putea crește riscul unei aterizări forțate, arată instituția.

”Economia mondială se confruntă simultan cu COVID-19, inflația și incertitudinea politicilor, cu cheltuieli guvernamentale și politici monetare pe un teritoriu neexplorat. Creșterea inegalității și provocările de securitate sunt deosebit de dăunătoare pentru țările în curs de dezvoltare. Punerea mai multor țări pe o cale de creștere favorabilă necesită o acțiune internațională concertată și un set cuprinzător de răspunsuri politice naționale”, spune David Malpass, președintele Băncii Mondiale în raport.