Brăduț Boloș: Se pregătește o nouă criză? România și turbulențele de pe bursele americane

Autor: Brăduț Boloș, pentru contributors.ro

În aprilie 2025, bursele americane au suferit scăderi semnificative. Indicii principali au înregistrat pierderi istorice: Dow Jones: -9,48% în două zile (peste 4.000 de puncte);  S&P 500: -10% în două zile; Nasdaq: în teritoriu bear, -5,8% într-o zi; VIX: 45,31 (nivel record din 2020)

Dintre cauzele de menționat sunt politicile comerciale ale administrației americane, și, faptul că se pune problema influențării de către administrație a FED, în principal atacurile la adresa președintelui FED, Jerome Powell.

Bursa americană pare să indice o probabilitate ridicată de criză economică, ceea ce ne obligă să avem în vedere efectele posibile ale unui șoc financiar asupra României (Contagiune financiara).

Cât de vulnerabilă este economia României?

Cea mai acută vulnerabilitate este deficitul bugetar: 8,65% din PIB (2024) în creștere de la 5,61% din PIB (2023). A doua problemă majoră este deficitul de balanță comercială care a crescut de la 8,9% din PIB în 2023 la 9,4% din PIB în 2024. O problemă majoră mai este costul datoriilor statului care este extrem de ridicat (Randamentul obligațiunilor de stat 7,36% este cel mai mare din Europa). Acest fapt este determinat si de ratingul României (Fitch: BBB-; S&P Global: BBB-; Moody’s: Baa3).

Dintre punctele tari ale României în acest context, menționez stabilitatea sistemului bancar (solvabilitate mai mare de 22%), un nivel de îndatorare scăzut al populației (15,4% din PIB, comparativ cu 44,1% media europeană), un grad de îndatorare a statului relativ scăzut (54,6% din PIB comparativ cu media europeană de 80.8%).

Dacă avem în vedere un canal de contagiune financiară specific unui șoc pe piețele financiare, principala influență va fi în privința disponibilității și costului creditelor externe. Influențele în această privință pot fi paradoxale, chiar haotice. Cu siguranță, vor fi imprevizibile.

Câteva idei despre ce se poate întâmpla

În condițiile unei crize, deținătorii de capitaluri încearcă să le pună la adăpost prin achiziționarea de active ”sigure” și diversificare (distribuirea capitalului pe piețe și clase de active diverse și necorelate).

Principala clasă de active sigure în ultimele decenii au fost titlurile de stat americane, și cea mai sigură piață a fost cea americană, ori, în acest moment tocmai neîncrederea în titlurile și piața americană este sentimentul predominant.

Aurul, unul din activele de refugiu este limitat și nu poate acoperi nici măcar o fracțiune relevantă din valoarea capitalurilor în discuție (valoarea totală estimată a rezervelor de aur este sub 15 trilioane USD, în timp ce piețele globale de capital depășesc 300 trilioane USD)

Din aceste motive, apreciez că este probabil să vedem o scurgere masivă de capitaluri spre alte piețe și alte clase de active, care vor produce perturbări masive ale piețelor.

Un flux masiv de capitaluri convertite în dolari și ulterior dolarii convertiți în diverse monede naționale pentru tranzacționarea pe piețele de capital locale vor deprecia masiv dolarul. La acest fenomen se adaugă scumpirile datorate tarifării importurilor americane. În situația în care acest flux de schimburi este limitat prin diminuarea disponibilităților de dolari lichizi de către FED, dolarul va rămâne valoros, dar, vor fi distruse activele financiare pentru care nu se găsesc suficiente lichidități pentru a fi convertite. Întrucât activele respective sunt și garanții pentru speculațiile în marjă, se poate ajunge la apelul la marjă pentru speculatorii de pe burse, ceea ce poate genera falimentarea în lanț a investitorilor și a băncilor care au finanțat speculațiile.

De ce ne-ar interesa?

Majoritatea românilor nu au nici o legătură cu piața financiară americană. Problema majoră este că o legătură a fost dovedită în fiecare situație în care a apărut o criză pe piețele financiare internaționale.

Primul mijloc de transmisiune a șocului îl reprezintă randamentul titlurilor de stat ale României. În situații de criză investitorii se înghesuie să vândă titlurile cu risc asociat mare și să cumpere titluri cu un risc asociat mai mic. Cu alte cuvinte titlurile Germaniei ar putea avea o cerere atât de mare încât randamentele așteptate să fie negative, în timp ce titlurile României să aibă o cerere atât de scăzută încât randamentele așteptate să devină astronomice.

În traducere, guvernul va fi nevoit să reducă dramatic deficitul bugetar pentru a nu intra în incapacitate de plată, și, probabil BNR va fi nevoită să devalorizeze leul pentru a calma deficitul de balanță comercială. Ambele măsuri au efecte imediate, și foarte neplăcute. Reducerea deficitului se poate realiza prin reducerea investițiilor (mai ales a celor pentru care nu există încă contracte) și concedieri.

O altă cale de contagiune este comportamentul multinaționalelor, adică a unui sector care înseamnă 29% din numărul salariaților și 44% din Valoarea adăugată brută. Confruntate cu probleme de lichiditate, costul capitalului, și reorganizarea circuitelor de comerț internațional, multinaționalele  se pot retrage de pe piața locală și să își concentreze resursele acolo unde au nevoie acută din motive de supraviețuire. Prin urmare unele multinaționale își pot lichida participațiile din România, ceea ce va genera cerere de valută și ar putea devaloriza leul.

Pe termene scurte, BNR poate aplatiza fluctuațiile de curs valutar folosind amplele rezerve pe care le are la dispoziție, precum și alte mijloace de natura politicilor monetare. Pe termen mediu și lung însă, companiile din România ieșite din ecosistemul corporațiilor multinaționale din care făceau parte ar putea avea probleme semnificative, apărând pierderi, fiind nevoie să își reducă activitatea și să efectueze concedieri.

Deci, ne putem aștepta la concedieri și reducerea investițiilor la stat, concedieri în sectorul privat, fluctuații ale cursului valutar, poate chiar deprecierea cursului valutar. În acest scenariu se poate foarte ușor să intrăm în spirala unei crize economice interne.

Ce să facem?

În primul rând trebuie să ne concentrăm fiecare pe activitatea noastră și perspectivele ei în noul context. Dacă activitatea noastră are un grad de risc ridicat în noul context, trebuie să fim pregătiți pentru o reorientare rapidă. Asta poate însemna o tatonare a pieței muncii și cursuri de calificare suplimentare.

Ideal ar fi ca fiecare dintre noi să își creeze o rezervă pentru situația în care riscul devine realitate. Probabil o rezervă echivalentă cu venitul pe șase luni ar fi optimă.

Pentru zona de business cred că cea mai importantă asigurare este consolidarea relațiilor cu clienții, extinderea și diversificarea clientelei. Cu cât rețeaua este mai solidă, cu atât reziliența sa șocuri este mai mare. Este preferabil să nu depindă de un client sau un număr restrâns de clienți. Trebuie analizată expunerea pe credite și riscul de creștere semnificativă a costurilor financiare.

În zona statului, una dintre cele mai importante lecții rămâne nevoia de stabilitate și evitarea șocurilor. Dacă până și o economie solidă precum cea americană poate fi destabilizată de un comportament imprevizibil și eratic, consecințele unei conduite similare din partea administrației române pot fi cu atât mai severe.

Recomandarea mea pentru guvernanți este simplă: grăbiți-vă doar atunci când apar oportunități reale. În cazul unor revizuiri fiscale, construiți mecanisme de implementare treptată, cu perioade de tranziție adecvate, etape clare de evaluare și motivații bine comunicate. Afacerile nu pot fi construite peste noapte, iar incertitudinea are două efecte majore: crește randamentele așteptate și, implicit, reduce numărul și diversitatea investițiilor fezabile. Dacă într-o mentalitate specifică războiului – și în strategiile construite pe o premisă belicoasă – surpriza și decepția sunt esențiale, într-o mentalitate orientată spre dezvoltare economică strategiile trebuie să pornească de la o logică graduală. Aici, surpriza nu constă în bruiajul adversarului, ci în efectele pozitive obținute pe un termen de previziune care depășește orizontul concurenței.