Budapesta, 15 Martie | Încăierare între putere și opoziție pe tema războiului din Ucraina
Cu mai puțin de trei săptămâni rămase până la alegerile legislative, partidul care domină scena politică maghiară, FIDESZ – condus de premierul Viktor Orbán – și opoziția unită împotriva lui s-au luptat în declarații de uz electoral intern, folosindu-se de tema cea mai fierbinte a momentului: invadarea Ucrainei de către Rusia și felul inedit în care Ungaria se poziționează în acest conflict: nici în car, nici în căruță.
Marți, zeci de mii de maghiari au ieșit în stradă la Budapesta pentru a marca Ziua Maghiarilor de Pretutindeni – începutul revoluției de la 1848-1849 împotriva stăpânirii habsburgice, care s-a încheiat înăbușită în sânge de armatele imperiale ale Austriei și Rusiei Țariste.
În acest an, invadarea Ucrainei de către Rusia a dominat tematic toate discursurile oficialităților, mai ales că au mai rămas puțin timp până la viitoarele alegeri parlamentare din 3 aprilie, în care se confruntă, cu toate puterile, două blocuri politice antagonizate chiar și pe tema acestui război.
În vreme ce oficialii și experții afiliați FIDESZ par în continuare incapabili să numească invazia Ucrainei de către Rusia drept ”război”, opoziția a susținut în discursurile de ieri că Ungaria este datoare să aleagă între ”Europa” și ”Est”, între libertate și dictatură, notează publicația Euractiv.com.
FIDESZ crede că Ucraina a avut fusta prea scurtă
Vicepremierul Semjén Zsolt a declarat că Ungaria nu regretă deloc poziția menținută de-a lungul anilor de a bloca discuțiile dintre Ucraina și NATO privind drepturile minorităților etnice:
”Subliniez că, dacă Ucraina ar fi fost mai generoasă în garantarea drepturilor minorităților, poate că și istoria ar fi fost puțin diferită”, a declarat Semjén pentru portalul de știri Telex.hu.
Totodată, András Bencsik, un cunoscut și experimentat jurnalist maghiar, notoriu grație simpatiei sale pentru premierul Orbán, a spus că, prin poziția sa ambivalentă, Ungaria tocmai a scăpat de cel de-Al Treilea Război Mondial. Despre războiul ruso-ucrainean, a spus că
”… acesta nu este un război obișnuit, ci este o criză inter-slavă, între ruși și ucraineni”.
În discursul său, premierul Viktor Orbán a spus că miza alegerilor din 3 aprilie este decizia alegătorilor între
”… o dreaptă pro-pace și o stângă pro-război”.
Orbán susține că ”stânga ar intra în război de îndată și ar trimite la război soldați maghiari și arme”.
Opoziția: libertate vs. tiranie
Candidatul la funcția de premier din partea opoziției unite, Péter Márki Zay, a spus că scrutinul care urmează reprezintă
”… o alegere istorică: să alegem Europa împotriva Estului și Libertatea în locul Tiraniei”.
Președintele Partidului Popular European, fostul prim-ministru polonez Donald Tusk, care a participat la mitingul opoziției, a spus în discursul său că
”… nicio persoană cinstită nu ar trebui să aibă vreo șovăială când are de ales de partea cui să stea în această luptă. De aceea, alegerile din Ungaria sunt importante nu numai pentru Ungaria însăși, ci pentru întreaga Europă și pentru poporul ucrainean. Viktor Orbán și echipa sa au muncit din greu pentru a crea cea mai pro-Putin imagine din întreaga Europă”
Szijjártó vs. Kuleba și arta de a pune paie pe foc
Luni, șeful diplomației maghiare, Péter Szijjártó, a declarat că loviturile cu rachete rusești care au afectat o bază comună de antrenament situată la nord de Lviv și la circa 20 de kilometri de granița Ucrainei cu Polonia arată cât de importantă a fost decizia guvernului maghiar de a nu permite transportul de ajutoare militare sub formă de arme letale către Ucraina pe teritoriul Ungariei. Szijjártó a adăugat că Ungaria va continua să reziste și mai departe oricărei presiuni pentru a permite tranzitul armelor prin țară.
Ucraina a considerat declarația Budapestei drept o atitudine pro-Kremlin și i-a răspuns prin vocea omologului de la Kyiv, Dmytro Kuleba. Într-un interviu postat pe pagina de Facebook a ambasadei Ucrainei, acesta a declarat:
”Citind declarațiile colegului meu Szijjártó, încep să mă îndoiesc că își mai amintește ceva despre revoluția din 1848-1849 și despre războiul de independență, atunci când armata rusă a zdrobit revoluția maghiară. Sau despre 1956, când tancurile sovietice le-au călcat maghiarilor libertatea în picioare, când, pe străzile Budapestei, a fost rândul ungurilor să ceară ajutor de la Occident. Și nu l-au primit!”
Deși Ungaria a susținut sancțiunile occidentale împotriva Moscovei și a promis că va permite trupelor NATO să pătrundă pe teritoriul maghiar în zona de vest a țării, Budapesta a refuzat să permită transporturile de arme letale către Ucraina pe teritoriul său și a dat vina pe Bruxelles pentru consecințele sancțiunilor asupra statelor membre ale Uniunii Europene.
”A avea grijă de siguranța cetățenilor maghiari nu înseamnă a închide ochii la masacrarea cetățenilor ucraineni. De fapt, astăzi ucrainenii își apără nu doar propriul stat, ci și întregul flanc estic al NATO, inclusiv Ungaria. Ajutându-ne, în special cu armele, partenerii noștri se ajută pe ei înșiși, în primul rând”, a mai spus Kuleba, în răspunsul adresat omologului său maghiar.
Atent la semnificația zilei de 15 Martie pentru maghiari, Kuleba a încheiat cu un mesaj adresat direct populației Ungariei, extrem de sensibilă la tematica Revoluției din 1848-1849 și a eroilor săi populari:
”Kossuth Lajos spunea că libertatea aparține tuturor. Dacă ar fi să se pronunțe astăzi, cred că ar fi ferm în favoarea Ucrainei!”









