Ce măsuri ia UE în cazul condițiilor meteorologice extreme care au afectat sectorul fructelor și legumelor?

În contextul în care mai multe regiuni se confruntă cu impactul precipitațiilor abundente, iar culturile din multe părți ale Europei sunt încă afectate de secetă severă, Bruxelles-ul ia măsuri pentru a atenua consecințele pentru sectorul fructelor, legumelor și vinului, potrivit Euractiv.

Primăvara și vara din acest an în Europa au fost marcate de o serie de fenomene meteorologice extreme, care, printre altele, și-au lăsat amprenta asupra producției agricole.

Cel mai recent, ploile abundente căzute în Slovenia și în sudul Austriei la începutul lunii august au dus la pagube în sectorul agricol: În Austria, principalul asigurător agricol al țării, HV, a estimat pagubele la 220 de milioane de euro, față de 170 de milioane de euro provocate de inundațiile din 2022, a declarat directorul general Kurt Weinberger pentru presa austriacă.

În Slovenia, datele privind pagubele din agricultură nu au fost încă publicate, în timp ce premierul Robert Golob a estimat pagubele totale la peste 500 de milioane de euro.

Pe de altă parte, multe părți ale Europei continuă să se confrunte cu o secetă severă, potrivit datelor recente ale Observatorului European al Secetei.

În primele 10 zile ale lunii august – cea mai recentă perioadă măsurată – aproape un sfert din teritoriul UE se afla în stare de “avertizare”, ceea ce înseamnă un deficit de umiditate a solului, sau în stare de “alertă”, cel mai înalt nivel de alertă al observatorului, care vine cu stres pentru vegetația unei regiuni.

În timp ce secetele severe au afectat în această primăvară Peninsula Iberică și alte părți din sudul Europei, cele mai recente episoade de secetă s-au concentrat mai mult în nordul Europei.

Potrivit raportului din iunie al Observatorului Secetei, acest lucru afectează în special regiunile de la Marea Baltică, peninsula Scandinavă, Marea Britanie, Irlanda și Germania, unde “ridică îngrijorări pentru creșterea culturilor”.

Impactul secetei afectează în continuare sudul Europei

Cu toate acestea, în timp ce Europa de Sud “se îndreaptă încet spre o fază de recuperare a secetei”, potrivit raportului, seceta din primăvară și-a lăsat amprenta asupra producției agricole: Recentele precipitații “nu au contrabalansat efectele lipsei persistente de precipitații și ale valurilor de căldură”, cu efecte “severe” asupra culturilor și vegetației, concluzionează raportul.

În acest context, la începutul acestei luni, Comisia Europeană a luat măsuri pentru a atenua efectele negative asupra sectorului fructelor, legumelor și vinului.

Producția de fructe și legume din mai multe regiuni ale UE “a fost afectată în mod dramatic” din cauza “evenimentelor meteorologice nefavorabile severe” din primăvară, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei la 11 august.

Mulți viticultori, între timp, nu au putut să își finalizeze măsurile de plantare “în perioada cea mai potrivită”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Pentru a atenua situația, un “pachet de flexibilitate” introdus de Comisie la 8 august urmează să permită statelor membre și fermierilor mai multă libertate de acțiune în cadrul programelor UE pentru acest sector până la sfârșitul anului.

Măsuri de piață

Pachetul permite anumite derogări atât în cadrul planurilor strategice naționale, prin care țările pun în aplicare programul de subvenții agricole al UE, cât și în cadrul așa-numitei organizații comune de piață (OCP), care reprezintă plasa de siguranță tradițională a agricultorilor în caz de criză a pieței.

În plus, Comisia a introdus derogări la sistemul de autorizare a plantării viței-de-vie pentru a se asigura că producătorii care nu au putut pune în practică autorizațiile de plantare din cauza inundațiilor nu își vor pierde drepturile.

Aceste măsuri vin după ce, la sfârșitul lunii iunie, Comisia a introdus deja măsuri de piață pentru sectorul vitivinicol, care au fost luate, în schimb, pentru a permite statelor membre să facă față cantităților excesive de vin de pe piață.

În acel caz, executivul UE a permis guvernelor naționale să inițieze o așa-numită “distilare de criză” pentru a evita scăderea prețurilor la producător din cauza recoltei mari din anii precedenți.

În practică, acest lucru înseamnă că, până la jumătatea lunii octombrie, orice cantitate excedentară de vin va fi distilată și retrasă de pe piață, iar alcoolul obținut în acest fel este utilizat ulterior în scopuri nealimentare.