Cerut insistent de antreprenori, modelul nemțesc Kurzarbeit ar putea fi preluat și în România
Șeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, a anunțat ieri că Guvernul analizează posibilitatea de a introduce programul flexibil de muncă, așa-numitul Kurzarbeit, ca sistem de sprijinire a mediului economic.
Tradus simplu ”muncă redusă”, acest sistem este o alternativă care și-a dovedit eficiența în Germania încă din perioada anterioarei crize. Acesta presupune că angajatorii și angajații stabilesc de comun acord ca, pentru o anumită perioadă de timp, programul de muncă să se reducă, în aceeași măsură urmând să se reducă și remunerațiile plătite de angajatori către angajați. Contribuția statului intervine prin preluarea plății taxelor și impozitelor pe salarii și/sau a plății remunerației până la 100%.
Despre acest sistem de muncă flexibilă antreprenorii au vorbit încă de la începutul crizei sanitare, însă până acum niciun oficial guvernamental nu a dat semnale că ar fi luat în considerare.
AHK: Kurzarbeit avantajează pe toată lumea
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK) a susținut Kurzarbeit-ul cu argumentele prezentate în urmă cu câteva săptămâni de președintele său, Dragoș Anastasiu, într-o conferință online.
Acesta a descris metoda ca fiind decisă pentru o perioadă limitată de timp, de la 6 luni la un an sau chiar mai mult, în situații de criză, imprevizibile, în cazul apariției unor evenimente ”invincibile și neînlăturabile”. În cazul Germaniei, perioada de implementare a Kurzarbeit-ului a ajuns până la 2 ani.
”Principala caracteristică a modelului este flexibilitatea. Este ceva ce un mediu de afaceri care se confruntă cu predictibilitate zero, nu din vina cuiva, are nevoie. Noi acum ieșim din șomaj tehnic, dar crede cineva că noi intrăm la 100% muncă? Nu! În cazul ăsta, la ce ne ajută o măsură fixă? Desigur, orice măsură de ajutor e binevenită, dar printr-o măsură fixă, care se aplică la toată lumea la fel, și una flexibilă care se aplică individual pe companie, departament, pe om și pe zi, cred că nu mai are sens să explic avantajul”, spunea Anastasiu în cadrul conferinței online.
Modelul Kurzarbeit explicat de Dragoș Anastasiu
Președintele AHK a explicat pe larg sistemul flexibil (citat de Hotnews):
- Dacă nu mai sunt comenzi și scad veniturile companiei cu 30 – 40 – 50 – 80% se anunță acest Kurzarbeit în acest procentaj.
- Deci eu mă duc la AJOFM și spun: Eu am 40 de angajați pe care îi introduc în Kurzarbeit cu acest procentaj. Mi-a scăzut activitatea cu 70%.
- Pe activitatea pe care o am, de 30% să zicem, eu ca angajator plătesc salariu normal, 30% din salariul normal cu taxe și așa mai departe. Partea cealaltă de 70% este acoperită parțial de stat, ca la șomajul tehnic.
- Noi am cerut 75%. Presupunând că cineva are 1000 euro net și angajatorul mai poate să îi dea 30% din munca inițială, primește 300 de euro de la angajator, din ceilalți 700 de euro, primește 75% de la statul român. Eu, angajat, stând acasă 70% din timp.
- Acest instrument este flexibil: zi de zi și angajat cu angajat. Adică, dacă eu am 10 angajați sau 100, nu contează, și astăzi am 30% muncă, dar mâine mi se întâmplă să-mi intre comenzi și să am 80%, eu am un pontaj zi de zi care poate să varieze. La finalul lunii trag linie și fac o medie.
- Acest 70% este media care poate să varieze între faptul că nu am nimic de muncă 3 zile și am foarte mult de muncă alte două și restul undeva pe la mijloc. Pot să aplic acest model fiecărui angajat în parte, fiecărui departament în parte, fiecărui punct de lucru în parte.
În diferite forme, Kurzarbeit-ul a fost implementat în mai bine de jumătate din statele membre UE, iar Comisia Europeană a inclus această formă de sprijin în programul SURE. De altfel, în ședința de guvern din această săptămână, Executivul a adoptat un memorandum pentru implementarea programului SURE, prin care România poate avea acces la cinci miliarde de euro pentru cheltuieli făcute în timpul stării de urgenţă şi al stării de alertă.
Printre plățile despre care Guvernul a spus că ar urma să fie plătite din sumele alocate prin programul SURE, comunicatele oficiale au amintit până acum doar despre şomajul tehnic şi măsurile de protecţia sanitară la locul de muncă, dar cheltuielile pe care le-ar presupune un sistem de muncă flexibilă sunt, de asemenea, eligibile.









