TOP STORY 2025 | Cetățenii UE rămân mulțumiți de apartenența la blocul comunitar, dar sunt și provocări economice

Cetățenii UE rămân mulțumiți de apartenența la blocul comunitar, dar există loc de îmbunătățiri, în special în ceea ce privește combaterea costului vieții, potrivit Euronews.

Cetățenii Uniunii Europene consideră că prioritățile și nevoile lor principale sunt satisfăcute de blocul comunitar? Ultimul sondaj realizat de Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2025 prezintă o imagine destul de pozitivă, caracterizată de o aprobare prudentă, combinată cu o cerere clară de mai multe acțiuni.

Europenii continuă să considere Uniunea Europeană o forță de stabilitate într-o lume turbulentă, aproape trei sferturi (73%) dintre ei afirmând că țara lor beneficiază de pe urma apartenenței la UE. Acesta este unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată.

Majoritatea oamenilor consideră, de asemenea, că UE are un impact asupra vieții lor de zi cu zi, deși acest lucru nu este perceput în mod universal ca fiind un lucru bun. Jumătate dintre respondenți (50%) afirmă că impactul este pozitiv, 31% îl descriu ca fiind nici bun, nici rău, iar 18% consideră că influența UE este negativă.

În același timp, încrederea în UE este în creștere, puțin peste jumătate (52%) dintre europeni afirmând că au o imagine pozitivă despre blocul comunitar.

Acesta este un nivel atins doar de două ori în ultimele două decenii (în 2021 și 2022). În același timp, 42% consideră că UE se îndreaptă în direcția corectă, în creștere cu șapte puncte procentuale față de începutul anului 2025.

Optimismul cu privire la viitor este, de asemenea, puternic: două treimi dintre cetățeni se declară încrezători în viitorul UE, procentul ajungând la 72% în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.

Provocări economice

Însă satisfacția nu este același lucru cu mulțumirea. La întrebarea privind prioritățile UE, respondenții europeni au dat răspunsuri foarte clare.

Costul vieții și inflația rămân principalele preocupări, menționate de 41% dintre respondenți. Acestea sunt urmate de apărare și securitate (34%) și de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (31%).

Aceste trei aspecte relevă presiunea pe care o resimt europenii în viața de zi cu zi: tensiuni economice, instabilitate globală și inegalități crescânde.

În mod crucial, mulți cetățeni au indicat că nu doresc doar ca UE să ia act de aceste provocări, ci doresc ca aceasta să facă mai mult.

Nu mai puțin de 90% consideră că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite în abordarea provocărilor globale, iar 68% au susținut că UE însăși ar trebui să joace un rol mai important în protejarea cetățenilor împotriva crizelor globale și a amenințărilor la adresa securității.

Dorința de a avea o UE mai capabilă și mai receptivă este comună tuturor categoriilor de vârstă și sex, iar atitudinea politică este unul dintre puținele puncte de acord aproape universal pe întreg continentul.

Această cerere de acțiuni mai ferme este însoțită de o solicitare de control mai democratic, întrucât un procent covârșitor de 91% dintre europeni consideră că Parlamentul European ar trebui să aibă acces deplin la informațiile și instrumentele necesare pentru a supraveghea cheltuielile UE.

Protejarea democrațiilor

În același timp, 85% dintre respondenți susțin corelarea alocării fondurilor UE cu respectarea statului de drept și a principiilor democratice de către o țară. Cu alte cuvinte, sprijinul pentru unitatea și investițiile UE este ridicat, dar cetățenii doresc un sistem de control și echilibru, transparență și echitate.

În ceea ce privește bugetul pe termen lung al UE, doar 36% dintre respondenți au declarat că au auzit de cadrul financiar multianual (CFM), dar au totuși opinii ferme cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze acesta.

Peste trei sferturi (78%) consideră că mai multe proiecte viitoare ar trebui finanțate în comun la nivelul UE, în loc să fie lăsate la latitudinea fiecărei țări. În același timp, 73% se declară în favoarea creării de noi surse de venituri specifice UE, cum ar fi taxele pe emisiile de gaze cu efect de seră sau pe profiturile societăților, pentru a reduce dependența de contribuțiile naționale.

Există, de asemenea, un sprijin puternic pentru asigurarea unei bune gestionări a fondurilor bugetare. Peste 90% dintre cetățeni consideră că transparența, eficiența, flexibilitatea și trasabilitatea sunt aspecte esențiale ale modului în care ar trebui să funcționeze bugetul UE.