Cinci state membre cer excluderea energiei nucleare din viitoarea ”taxonomie verde” a UE

Un grup de cinci state membre ale Uniunii Europene, la inițiativa Germaniei, au trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care solicită excluderea energiei nucleare din viitoarea taxonomie a investițiilor durabile (”verde”) privind finanțarea ecologică în cadrul Uniunii, anunță Euractiv.com.

Scrisoarea – semnată de miniștrii mediului sau ai energiei din Austria, Danemarca, Germania, Luxemburg și Spania – menționează ”neajunsuri” cuprinse într-un raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, publicat la 2 aprilie, care a concluzionat că energia nucleară este sigură, ceea ce ar putea-o consacra drept eligibilă pentru finanțarea ecologică.

”Energia nucleară este incompatibilă cu principiul «a nu face rău semnificativ» («do no significant harm») al Regulamentului taxonomiei. Ne îngrijorează faptul că includerea energiei nucleare în Taxonomie ar afecta, în mod permanent, integritatea, credibilitatea și, prin urmare, utilitatea sa”, au scris miniștrii, îndemnând Comisia să mențină energia nucleară în afara regulilor UE privind finanțarea ecologică.

Scrisoarea nu este datată, dar informațiile culese de Euractiv.com indică faptul că a fost trimisă către Comisie miercuri (30 iunie).

Lista semnatarilor îi cuprinde pe Svenja Schulze (Germania), Leonore Gewessler (Austria), Dan Jørgensen și Simon Kollerup (Danemarca), Carole Dieschbourg (Luxemburg), Teresa Ribera Rodríguez și Nadia Calviño Santamaría (Spania).

În textul scrisorii, aceștia susțin că evaluarea Comisiei Europene privind siguranța instalațiilor nucleare este defectuoasă:

„Am fost deranjați să aflăm că, în opinia Centrului Comun de Cercetare (CCR), nu există indicii care să arate că riscanta tehnologie a energiei nucleare nu ar fi mai dăunătoare pe sănătatea omului și pentru mediu decât alte forme de generare a energiei verzi, precum energia eoliană și solară. Energia nucleară este însă o tehnologie cu risc ridicat – energia eoliană nu. Această diferență esențială trebuie luată în considerare”, au insistat semnatarii, spunând că raportul Comisiei a ignorat în mod deliberat posibilitatea producerii unui incident grav.

Cercetătorii dăduseră ”undă verde” pentru energia nucleară

Organismul științific intern al Comisiei Europene, Centrul Comun de Cercetare, și-a publicat mult așteptatul raport privind energia nucleară pe 2 aprilie. Concluziile Centrului au fost clare: energia nucleară este o sursă de energie sigură, cu emisii reduse de carbon, comparabilă, din acest punct de vedere, cu energia eoliană și hidroenergetică și, ca atare, se califică pentru a fi etichetată drept ”investiție ecologică” în cadrul taxonomiei finanțării ecologice a Uniunii Europene.

”Analizele noastre nu au dezvăluit nicio dovadă științifică clară că energia nucleară dăunează mai mult sănătății umane sau mediului decât alte tehnologii de producere a energiei electrice”, se spune în raportul Centrului.

Adepții includerii energiei nucleare în taxonomie au interpretat concluziile raportului drept o ”undă verde” pentru o potențială revigorare a sectorului energo-nuclear din Europa și au solicitat Comisiei Europene să ia măsurile necesare pentru a include energia nucleară în taxonomie.

Statului de ”investiție ecologică” în cadrul viitoarei taxonomii UE ar reduce costul noilor proiecte nucleare, a declarat Jessica Johnson, directorul de comunicare la Foratom, asociația care reprezintă industria nucleară la Bruxelles. Cele cinci țări semnatare ale recentei scrisori contestă însă acest lucru, spunând că includerea sa în taxonomie ar submina credibilitatea acesteia.

”Mulți investitori și-ar pierde încrederea în produsele financiare etichetate drept «sustenabile» dacă ar urma să afle că prin investirea în acele produse ar finanța activități în zona energiei nucleare”, au avertizat miniștrii.

În plus, scrisoarea mai precizează că raportul Centrului Comun de Cercetare al CE ”nu ține cont de problematica ciclului de viață” în ceea ce privește evaluarea riscurilor de mediu, atunci când vine vorba de stocarea deșeurilor nucleare în depozite geologice profunde (stocarea geologică).

”După mai bine de 60 de ani de utilizare a energiei nucleare, niciun element combustibil nu a fost eliminat pentru totdeauna, nicăieri în lume”, se subliniază în scrisoare, adăugând că în prezent ”nu există experiență operațională pentru stocarea deșeurilor cu radioactivitate ridicată în depozite geologice profunde”.

Comisia Europeană a avut la dispoziție trei luni pentru prezentarea raportului de cercetare, în vederea examinării, către două comitete de experți – primul privind protecția împotriva radiațiilor și gestionarea deșeurilor în temeiul articolului 31 din Tratatul Euratom, iar al doilea privind impactul asupra mediului de către Comitetul Științific pentru Sănătate, Mediu și Riscuri Emergente.

Aceste evaluări ar putea fi făcute publice chiar astăzi.

România, printre susținătoarele energiei nucleare în ”taxonomia verde”

În luna martie, România, prin premierul Florin Cîțu, s-a numărat printre cele șapte state membre care au cerut Comisiei Europene să nu mai pună piedici dezvoltării producției de energie nucleară și să ia în considerare modalități de a o menționa în cadrul de reglementare a ”finanțelor verzi” al Uniunii.

Într-o scrisoare adresată executivului UE, cei șapte lideri și-au declarat deschis sprijinul pentru energia nucleară în îndeplinirea obiectivelor UE privind clima.

”Suntem convinși că toate tehnologiile cu emisii zero și cu emisii reduse disponibile, care contribuie la neutralitatea climatică ar trebui nu doar să fie recunoscute, ci și sprijinite în mod activ de Uniunea Europeană”, au scris semnatarii. ”Acest lucru este valabil mai ales pentru energia nucleară, a cărei dezvoltare este unul dintre obiectivele principale ale Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice EURATOM, obligând instituțiile UE să o promoveze”, se menționa în scrisoarea datată în 19 martie.

Lista semnatarilor îi cuprindea pe liderii din Cehia (Andrej Babiš), Franța (Emmanuel Macron), Ungaria (Viktor Orbán), Polonia (Mateusz Morawiecki), România (Florin Cîțu), Slovacia (Igor Matovič) și Slovenia (Janez Janša).

Polonia, Cehia și Bulgaria intenționează să construiască noi reactoare nucleare pentru a-și reduce dependența de cărbune și pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE. Bulgaria nu s-a numărat însă printre semnatarii scrisorii din martie.

Franța, la rândul său, a lansat un program ambițios pentru a-și înlocui unele dintre centralele nucleare învechite, cu o nouă generație de reactoare cu apă sub presiune, tehnologie numită EPR. Finlanda și Marea Britanie au și ele reactoare EPR în construcție, dar costurile acestora au crescut pe fondul întârzierilor și al problemelor de siguranță.