Constantin Rudnițchi: Cum va arăta programul de guvernare?

În schimb, PNL nu pare a agrea, în acest moment, ideea scutirii de taxe și contribuții pentru niciun nivel salarial. Mai degrabă, liberalii par a susține o creștere a salariului minim, mult amortizată față de ritmul impus în anii trecuți de guvernarea PSD. Se poate remarca faptul că abordările sunt complet diferite.

Fără îndoială, ideea „zero taxe” pe salariul minim merită atenție. De fapt, ideea promovată de USR PLUS este de a scuti cuantumul salariului minim de la plata impozitului pe venit, 10%, de la plata contribuției de asigurări sociale, 25%, și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, 10%.

După cum se poate vedea, schimbarea ar fi îndrăzneață.

În acest moment, un salariu minim brut de 2.230 lei înseamnă, scăzând plata impozitului și contribuțiilor, un salariu net de 1.346 lei. În cazul în care s-ar aplica principiul „zero taxe”, diferența de 884 lei ar rămâne, în principiu, angajatului.

O astfel de măsură are o serie de avantaje evidente. Lasă mai mulți bani pentru salariați, adică este o creștere de venituri realizată printr-un tip de simplificare fiscală. De măsură ar beneficia cu precădere salariații din sectorul privat, pentru că în acest sector lucrează cei mai mulți angajați cu salariul minim.

După ce ani de zile, angajații bugetarii au fost răsfățați cu creșteri de salarii, acum ar fi momentul ca și o parte din salariații din sectorul privat să aibă o serie de beneficii.

De asemenea, ar fi o măsură care ar contribui la relansarea economiei, pentru că o bună parte din banii în plus pe care i-ar primi angajații se vor duce în consum. În același timp, angajatorii pot avea motive de satisfacție întrucât „zero taxe” pe salariul minim ar însemna că ar oferi o creștere de salarii fără niciun efort financiar din partea companiei.

Lucrurile bune se opresc aici, de unde încep problemele care sunt și ele complicate și numeroase.

Prima și cea mai mare problemă este impactul asupra bugetului. S-au făcut o serie de calcule, dar, de exemplu, dacă măsura s-ar aplica doar pentru cele 1,4 milioane de salarii minime, bugetele nu ar mai încasa anual aproximativ 15 miliarde lei.

Vorbim de bugete, pentru că o mare parte din bani nu ar mai ajunge la fondul de pensii și la fondul de sănătate. Ceea ce ar vulnerabiliza și mai mult cele două bugete.

De asemenea, o problemă ar fi contribuția la pilonul doi de pensii administrat privat. Dacă pentru pilonul unu de pensii, cel public, se poate găsi o soluție legală prin care cei cu salariu minim să se considere asigurați prin efectul legii, la pilonul doi de pensii sumele trebuie vărsate efectiv.

În orice situație, între 14 și 15 miliarde lei nu vor mai fi încasați la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale și la fondul de sănătate.

Cum se vor compensa acești bani?

Reprezentanții USR PLUS spun că prin reducerea cheltuielilor bugetare, prin desființarea Programului de Dezvoltare Locală, oprirea creșterii cheltuielilor statului și etapizarea măsurilor.

În fine, este de neînțeles motivul pentru care propunerea USR PLUS se referă la toate salariile, în sensul că partea din salariu egală cu cel minim ar trebui scutită de la plata contribuțiilor și impozitului. Acest lucru este imposibil, pentru că efectul asupra bugetului ar fi devastator.

Impactul bugetar ar ajunge între 50 și 60 miliarde lei. Deci, eventual, s-ar putea lua în calcul aplicarea principiului „zero taxe” doar pentru salariile minime, cu precizarea că și în acest caz ar trebui găsite soluții concrete de compensare a pierderilor bugetare.

În ceea ce privește renunțarea la modelul „zero taxe” și revenirea la creșterea salariului minim, într-un moment complicat pentru economie, subiectul trebuie abordat cu precauție. Pentru că o creștere a salariului minim aduce costuri mai mari pentru antreprenori și scăderea competitivității.

Așadar, este de așteptat ca subiectul „zero taxe” să fie o primă piatră de încercare pentru programul economic al noii coaliții de guvernare.