Cosmin Marinescu, BNR: România Europeană – de unde am plecat, unde suntem, ce avem de făcut

Cosmin Marinescu, profesor universitar și doctor în economie, a publicat o nouă analiză în care reflectă asupra progreselor economice și a provocărilor cu care se confruntă România în cadrul Uniunii Europene, în contextul proiectului Economic@BNR. Această evaluare vine ca o continuare a preocupărilor exprimate în cadrul Administrației Prezidențiale și subliniază direcțiile de dezvoltare ale României în raport cu contextul economic european.

“În colaborare cu Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), am lansat platforma Economic@BNR, o inițiativă destinată cercetării, dezbaterii și educației economice. Unul dintre primele proiecte publicate pe această platformă este studiul „România Europeană – evoluții, progrese, provocări”, care oferă un tablou grafic comparativ și prospectiv al poziției României atât în raport cu statele din regiune, cât și în cadrul Uniunii Europene. Scopul principal al platformei Economic@BNR este de a stimula dezbaterile pe teme economice relevante, cu accent pe evoluțiile și politicile publice naționale și internaționale. Prin intermediul Economic@BNR, ne propunem să aprofundăm și să comunicăm subiecte fundamentate și de actualitate, care sunt esențiale pentru înțelegerea corectă a economiei”,

a declarat Marinescu, viceguvernatorul din boardul BNR.

Accesul la informații veridice și analize de calitate este esențial atât pentru indivizi, cât și pentru decidenții politici. În acest context, platforma își propune să ajute publicul să înțeleagă funcționarea piețelor și a mecanismelor economice, oferind instrumente pentru transformarea experiențelor trecute în lecții valoroase pentru viitor. Capacitatea de a transforma experiențele în lecții învățate este crucială pentru fundamentarea corectă a judecăților economice și a deciziilor politice”, mai spune acesta pe blogul său..

De asemenea, în ultimii ani, volumul de date și informații economice a crescut semnificativ, iar diversificarea modului în care sunt utilizate aceste date pentru a fundamenta deciziile economice și politice este evidentă. Aceasta are un impact semnificativ asupra percepției publice și a procesului de formulare a strategiilor comerciale și geopolitice. „Prefigurarea schimbărilor economice, precum și a implicațiilor lor asupra economiei naționale, implică o muncă susținută de analiză din partea autorităților, dar și un rol proactiv în dezbaterea direcțiilor de dezvoltare economică”, a menționat același reprezentant al băncii.

Studiul „România Europeană – evoluții, progrese, provocări” este primul pas important în cadrul proiectului Economic@BNR și reprezintă o evaluare cuprinzătoare a progreselor României ca stat membru al Uniunii Europene. Utilizând analiza a peste 100 de indicatori economici, studiul oferă o imagine clară a beneficiilor și provocărilor cu care România se confruntă în contextul apartenenței la Uniunea Europeană.

„Tema de față reflectă, de altfel, continuarea unor preocupări începute la nivelul Administrației Prezidențiale, în privința evaluării progreselor României și a traiectului național de path-dependence, care au constituit subiecte de analiză în articolul publicat în 2024 sub titlul România Europeană: de unde am plecat, unde suntem, ce avem de făcut”,

a explicat Marinescu.

În cadrul analizei, s-au evaluat progresele economice ale României, având în vedere atât dinamicile interne, cât și poziționarea acesteia în raport cu alte state din Europa Centrală și de Est și cu Uniunea Europeană în ansamblu.

„România a înregistrat cea mai rapidă convergență reală dintre țările UE, cu un PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare de peste 75% din media Zonei euro”,

a subliniat autorul, referindu-se la datele care arată că țara noastră a avut o creștere economică consistentă, peste media UE.

Printre progresele semnificative identificate, Marinescu menționează creșterea comerțului internațional și expansiunea exporturilor de tehnologie medie și înaltă, datorită investițiilor în modernizarea economiei. De asemenea, investițiile străine directe au contribuit substanțial la crearea de locuri de muncă și integrarea avansului tehnologic. „Ponderea comerțului internațional al României în activitatea economică a înregistrat tendințe ascendente, cu un ritm vizibil de creștere al exporturilor de tehnologie”, a afirmat Marinescu, indicând astfel direcția pozitivă pe care România o urmează.

Sectorul bancar românesc s-a dovedit, de asemenea, rezilient în fața șocurilor economice, iar reducerea ponderii economiei informale a fost un factor important în îmbunătățirea condițiilor de muncă și în facilitarea accesului populației la surse mai diverse de finanțare.

Un alt aspect evidențiat în analiza lui Cosmin Marinescu este sectorul energetic al României, care beneficiază de avantaje competitive, având cel mai scăzut grad de dependență energetică regională. În plus, fondurile europene continuă să joace un rol semnificativ, cu un beneficiu net de aproximativ 70 miliarde euro, pentru investițiile în modernizarea economiei și pentru susținerea reformelor necesare.

În ciuda acestor progrese, Marinescu atrage atenția asupra provocărilor economice majore care continuă să persiste.

„Provocările esențiale pentru România rămân legate de consolidarea finanțelor publice și sustenabilitatea financiară”,

a menționat el, referindu-se în mod special la derapajul bugetar din 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, iar datoria publică a urmat o traiectorie ascendentă îngrijorătoare.

Analiza subliniază necesitatea unor măsuri corective pe termen mediu și lung, care să vizeze consolidarea fiscală și să prevină amplificarea altor probleme structurale ale economiei românești. „Este important ca intervențiile asupra deficitului bugetar să fie parte dintr-o viziune economică pe termen mediu și lung. Măsurile decise acum vor ghida parcursul economic al țării în următorii ani”, a precizat Marinescu.

Studiul publicat de Banca Națională a României în cadrul platformei Economic@BNR scoate în evidență și provocările curente, cum ar fi povara deficitelor gemene și necesitatea unei transformări structurale a economiei către o valoare adăugată mai mare. În plus, continuarea absorbției fondurilor europene va fi esențială pentru recuperarea decalajelor față de alte țări din regiune, în special în domeniul infrastructurii de transport.

„Evaluarea obiectivă a parcursului european al României nu doar că este un exercițiu de realism economic, dar oferă și surse de idei și soluții pentru politici publice responsabile, care să asigure un viitor sustenabil pentru România”,

conchide Marinescu, evidențiind importanța unei abordări proactive în gestionarea provocărilor economice.

Această analiză reprezintă o resursă valoroasă pentru înțelegerea contextului economic actual al României și a pașilor necesari pentru consolidarea poziției sale în Uniunea Europeană și în economia globală.