Critici la eliminarea “TAXEI CĂPUȘELOR”, demersul AFACERI.news de impozitare a multinaționalelor
Profesorul universitar de economie Cristian Socol avertizează că deciziile fiscale recente ale Guvernului au destabilizat bugetul de stat și au mutat povara fiscală pe umerii populației și ai întreprinderilor mici și mijlocii. Eliminarea “TAXEI CĂPUȘELOR” sau IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) a dus la pierderi masive de venituri pentru buget, în timp ce măsurile de austeritate din educație și alte domenii nu reușesc să compenseze această scădere.
Cristian Socol atrage atenția că renunțarea la taxarea companiilor multinaționale din LISTA CĂPUȘELOR prin impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a privat bugetul statului de 1,2 miliarde de lei (în realitate suma este aproape de 2,5 ori mai mare!). Acest impozit era aplicat companiilor multinaționale cu cifre de afaceri mari, dar cu profituri declarate reduse, pentru a asigura o contribuție minimă la buget.
„Din momentul în care s-a eliminat IMCA (n.r. TAXA CĂPUȘELOR), orice discuție despre deficitul bugetar prea mare și nevoia de bani la buget devine necredibilă”,
explică Socol, ideologul apropiat de PSD și profesorul personal de economie al lui Marcel Ciolacu, atunci când acesta era premier și se lăuda că invață zilnic ore de economie cu unul dintre cei mai buni profesori în domeniu.
Potrivit profesorului, economiile obținute de Guvern prin măsurile de austeritate sunt de trei ori mai mici decât pierderea creată prin eliminarea impozitului pentru multinaționale.
„Pierderea de venituri la buget prin scutirea de impozit pentru multinaționale este de trei ori mai mare decât toate economiile făcute la buget cu măsurile de austeritate din educație din acest an”,
subliniază Socol.
Cristian Socol avertizează că IMM-urile, populația cu venituri reduse și clasa de mijloc suportă cel mai mult impactul acestor politici. În timp ce multinaționalele beneficiază de relaxarea fiscală, povara fiscală rămâne concentrată pe contribuabilii corecți.
„Din păcate, și în această criză, povara pică tot pe cei cu venituri reduse, pe clasa mijlocie, pe IMM-uri și pe companiile corecte fiscal”,
a declarat Socol.
Economistul critică dur strategia Guvernului privind consolidarea fiscal-bugetară, considerând că a fost aplicată „invers față de manual”.
„S-a procedat invers față de manual în consolidarea fiscal-bugetară. În loc să fie lărgită baza de impozitare și să fie taxate corect companiile mari, statul a renunțat la un impozit important și a împovărat suplimentar micii contribuabili”,
a conchis Socol.
Câți bani a strâns ANAF din taxarea cifrei de afaceri a corporațiilor, demers EXCLUSIV AFACERI.news?
ANAF ne-a prezentat cifrele după 1 an: nu au fost 4 miliarde cât estimam noi, dar aproape 3 miliarde de lei au intrat la buget prin demersul inițiat AICI de AFACERI.news.
Timpul a dovedit că am avut dreptate! Dacă nu ar fi fost acest impozit suplimentar pe cifra de afaceri, încasările din impozitul pe profit ar fi rămas la 13 miliarde de lei în prima jumătate din 2024, nivel similar cu încasările din perioada similară din 2023.
Creşterea încasărilor bugetului de stat din impozitul pe profit a venit aproape exclusiv din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari şi din impozitul suplimentar pe profitul băncilor şi companiilor din petrol şi gaze, rezultă dintr-un răspuns transmis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
Creşterea totală de încasări din impozitul pe profit a fost de 2,8 mld. lei, din care doar din impozitele suplimentare amintite statul a adunat în plus 2,5 mld. lei.
„Din informaţiile existente în baza de date a ANAF, sumele colectate reprezentând impozitul minim pe cifra de afaceri plătit de contribuabilii care se încadrează conform legii, aferent primelor şase luni ale anului 2024, a fost de 2,06 miliarde lei“,
au transmis reprezentanţii ANAF.
La această sumă se adaugă 321 milioane de lei pe care guvernul i-a încasat din impozitul suplimentar aplicat profiturilor băncilor şi 150 miliarde lei din impozitul specific pe cifra de afaceri pentru companiile din sectoarele petrol şi gaze.
Toate cele trei resurse au venit ca urmare a introducerii TAXEI CĂPUȘELOR, demersul exclusiv al AFACERI.news – un impozit minim pe cifra de afaceri a companiilor cu afaceri mai mari de 50 milioane de euro, a unui impozit suplimentar pe profitul băncilor şi a impozitului suplimentar pentru companii din sectorul de petrol şi gaze.
Practic, fără aceste impozite suplimentare, încasările statului din impozitul pe profit ar fi bătut pasul pe loc.
Iar fără taxarea pe cifra de afaceri a corporațiilor care au venituri de peste 50 de milioane de euro anual, povara fiscală va cădea din nou tot pe micii antreprenori, afacerile medii și mici, IMM-uri, PFA-uri și microîntreprinderi. Care oricum nu mai știu pe unde să scoată cămașa din cauza taxelor obeze.
Ce pune guvernul Bolojan în locul TAXEI CĂPUȘELOR, mult contestată de corporații și bănci?
Coaliția de guvernare a decis modificări importante în pachetul 2 de măsuri fiscale cu impact direct asupra tuturor firmelor din România, dar și asupra multinaționalelor care își transferă profiturile în afara țării.
În primul rând, toate persoanele juridice vor fi obligate să dețină cel puțin un cont bancar deschis în România, iar pentru companiile nou-înființate, termenul-limită pentru deschiderea acestuia va fi de 60 de zile lucrătoare de la înregistrare.
Reguli aparent mai stricte pentru multinaționale
Un alt punct cheie vizează limitarea externalizării profiturilor de către companiile multinaționale prin cheltuieli raportate către entități afiliate nerezidente.
„3. După articolul 25 se introduce un nou articol, art. 25^1, cu următorul cuprins: “Art. 25^1 – Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entități afiliate nerezidente
(1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanță, în relația cu entități afiliate nerezidente, astfel cum sunt prezentate în contul de profit și pierdere/situaţia veniturilor si cheltuielilor/date informative din raportările contabile oficiale întocmite pentru exercițiul financiar 2024/exercițiul financiar diferit de anul calendaristic care începe în anul 2024, a căror pondere în totalul cheltuielilor înregistrate în aceleași raportări, este de peste 1,5 %, consideră nedeductibile cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanță, în relația cu entități afiliate nerezidente, înregistrate în anul fiscal de calcul.
(2) Nu intră sub incidența prevederilor alin. (1), cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță, ca urmare a unor tranzacții cu persoane afiliate nerezidente, efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor, și alte asemenea, înregistrate în România”,
se arată în pachetul 2 de măsuri fiscale, prin care guvernul Bolojan vrea să suplinească pierderile imediate aduse de anularea TAXEI CĂPUȘELOR, sau IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) aplicat companiilor cu cifre de afaceri anuale mai mari de 50 de milioane de euro.
***
Citiți AICI filmul evenimentelor prin care ancheta AFACERI.news s-a transformat în lege anti-căpușe economice.









