Sfidare maximă la adresa mediului privat românesc, a antreprenorilor, IMM-urilor și companiilor private în general. Coaliţia de guvernare a decis, luni, lansarea unui nou pachet de măsuri sociale şi economice de ”Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde euro. În realitate, măsurile vizează aproape exclusiv protejarea salariaților privilegiați deja din sistemul public și putem să-l numim fără a greși: SPRIJIN PENTRU BUGETARII DIN ROMÂNIA.
Liderii coaliţiei, reuniţi, luni, în şedinţă, au decis lansarea unui nou pachet de așa-zis sprijin care cuprinde mai multe măsuri. Potrivit anunţurilor oficiale ale reprezentanţilor coaliţiei, măsurile agreate, pe care le comentăm punctual, ar fi următoarele:
1. Amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă – Realitatea ultimilor ani a arătat că măsura depinde esențialmente de instituția financiară unde clientul are semnat creditul. De cele mai multe ori, companiile și persoanele fizice constată după discuția cu banca un fapt cinic: va ajunge să plătească mai mult pentru credit la finele celor 9 luni. Asta mai ales pe fondul creșterii accentuate a ROBOR de la o lună la alta, dar și condițiilor impuse de bănci, de multe ori perdante pentru beneficiarul împrumutului.
2. Acordarea unui sfert din diferenţa de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaţilor din sistemul public – În traducere, alți bani pentru bugetari, în condițiile în care mediul privat duce greul economiei, contibuind cu cele mai mari sume la Bugetul de Stat și Bugetul Asigurărilor Sociale. De cele mai multe ori, acești bani sunt antamați pe datorie, cu dobânzi care deja au depășit 5 sau chiar 6% pe an, România bifând deja pragul de 50% datorie publică din Produsul Intern Brut. Și fiecare zi fără investiții generatoare de venituri înseamnă bani pentru pensii și salarii din împrumuturi cu dobânzi catastrofale. Doar în 2021, România a plătit 1,5% din PIB dobânzi pentru creditele contractate pentru finanțarea cheltuielilor publice. Adică 4 miliarde de euro, cam cât costul proiectării integrale și construcției Autostrăzii Moldovei. Într-un singur an!
3. Acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei – adică adâncirea deficitului bugetar prin cheltuieli suplimentare cu pensiile.
Măsurile vor fi aplicate la data de 1 iulie 2022.
De asemenea, liderii coaliţiei au anunţat că Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public, astfel:
A. Diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile, pensiile şi asistenţa socială – în traducere, “nu ne atingem de salariile bugetarilor!”. În schimb Guvernul pare decis să taie din contractele cu firmele private circa 10% din valoare, lucru care va afecta grav inclusiv salariile angajaților din mediul privat, din nou dezavantajați față de privilegiații sistemului public.
B. Suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie – Mai e nevoie de vreo explicație? Un fapt firesc care trebuia să constituie regula ultimilor ani de zile, cât timp aparatul bugetar este supradimensionat de ani buni, vine prezentat ca o mare măsură de reformă. Și pentru ca lucrurile să fie clare, nu, măsura nu se aplică imediat sau de la 1 iunie măcar, ci doar de la 1 iulie. Asta pentru ca aparatul de stat să reușească în aproape 40 de zile să umfle schemele bugetare cu toate sinecurile posibile.
C. Creşterea colectării veniturilor la bugetului general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei – Nu vă imaginați că prin reducerea evaziunii fiscale și aducerea la lumină a 10% din banii negri! Nu. Este doar o altă formă de asalt asupra mediului privat prin amenzi, controale și hărțuire din partea portăreilor ANAF, puși pe adunat +10% din bani.
D. Accelerarea absorbţiei fondurilor europene din cadrul programelor operaţionale şi al PNRR. În acest sens, Coaliţia va efectua o evaluare lunară a stadiului absorbţiei – Incredibil! Prima dată anunțăm accelerarea, dar abia apoi facem evaluarea stadiului de absorbție a banilor europeni și a sumelor din PNRR. În realitate, toate cifrele demonstrează că România este departe de a bifa obiectivele propuse, iar întârzierile sunt, în destule proiecte, imposibil de surmontat. Alți bani alocați României de care vor beneficia alți europeni, prin realocare: mai pragmatici, mai harnici și mai pregătiți.
Concluzionând, de la PSD nu credem că mediul de afaceri avea alte așteptări, dar ne întrebăm ca economiști și oameni din mediul antreprenorial: ce face PNL în această Coaliție? Cum poate gira acest asalt asupra mediului privat românesc? Încheiem cu tristețe și cu amarul unei resemnări prea-des auzite în ultimul timp: “Atât s-a putut.”
