Daniel Dăianu cere creșterea salariului minim și acuză lipsa de concurență din piața energiei

Salariul minim pe economie și salariile în România, în general, trebuie să crească, pentru că altfel românii vor continua să plece în străinătate, susține profesorul de economie Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de specialitate, organizată joi de Finmedia.

”Dacă autoritățile nu ar fi mărit salariile medicilor și ale personalului medical în timpul acestei pandemii, ar fi fost o nenorocire. Oamenii aceștia și-au riscat viața și puteau pleca în Occident, pe salarii mult mai bune”, a declarat Dăianu, citat de Wall-Street.ro.

Există mai multe argumente pentru ca Guvernul să crească salariul minim brut, potrivit lui Dăianu, între care se află și cea a faptului că inflația majoră, care se observă în întreaga Uniune Europeană, se resimte cel mai dureros de către societățile mai sărace, și mai cu seamă de către oamenii cu veniturile cele mai mici.

”Părerea mea este că salariul minim trebuie să crească. Oricum nu putem să împiedicăm evaziunea fiscală, este imposibil. De asemenea, nu putem să stopăm migrația forței de muncă în afara României. Argumentul patronatelor că trebuie să existe dialog este just, trebuie să existe o înțelegere între părți, dar mărirea trebuie să se facă. România are o pierdere de capital uman, datorită salariilor mici, iar asta este o problemă reală”, a declarat economistul.

Poziția pro-creștere a salariului minim brut a fost susținută și de Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), care, citând ultimul sondaj realizat de instituția condusă, a afirmat că cel mai probabil scenariu de creștere a salariului minim brut este de 100-200 de lei. Jianu a afirmat că această sumă nu este suficientă pentru români, nici chiar în cazul în care nu ar fi impozitată și ar ajunge cu totul în buzunarul angajaților plătiți cu salariul minim.

Referitor la problema actuală a creșterilor mari la energie, Dăianu a afirmat că România nu are o piață concurențială reală, pentru că nu era pregătită pentru liberalizarea pieței de energie, ceea ce a dus la abuz de poziție dominantă.

”Se poate decide impozitarea drastică a anumitor companii, care să te ajute să alimentezi fondurile publice pentru a-i putea ajuta pe cei foarte afectați de prețurile mărite, asta înseamnă să fii responsabil și să ai o ordine a priorităților, a urgențelor”, a afirmat Dăianu, care a mai spus că ”avem o piață a energiei foarte distorsionată”.

Acesta subliniază însă că o plafonare de prețuri se poate face fără probleme în UE, pentru ajutarea celor vulnerabili.

Anunțată cu câteva luni de zile de anumite voci din sfera energiei și gazelor naturale, creșterea violentă de prețuri din iulie-august (de 20 și 25%) la aceste produse a lovit nu doar România, ci mai multe țări din Uniunea Europeană și chiar din afara acesteia (în SUA, prețul gazelor a ajuns la cele mai înalte niveluri din ultimii șapte ani, iar în Marea Britanie gazul a ajuns la cele mai mari prețuri din ultimii 13 ani).

”Creșterea prețurilor la gaze se datorează, între altele, cererii mai mari din acest an, întrucât consumul a crescut considerabil față de perioada anului anterior, care a fost caracterizată de lockdown și de alte măsuri severe de limitare, lucru care a micșorat producția la nivelul tuturor industriilor”, a declarat Laurențiu Ursulescu, membru al consiliului director al Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFER).

Cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență, a cărui aprobare de către instituțiile europene a întârziat, producând îngrijorarea că fondurile puse la dispoziția României (33 de miliarde de euro) nu vor mai putea fi absorbite la timp, în vreme ce alte state deja au început să prezinte proiectele pentru primirea de fonduri, Dăianu a mers pe linia asigurării date de prim-ministrul Florin Cîțu recent, care a spus că până la sfârșitul lunii septembrie va fi aprobat și PNRR-ul României.

”Cred că vom avea PNRR-ul aprobat până la sfârșitul lui septembrie. Va fi aprobat. Aprobarea de către Comisia Europeană nu înseamnă însă asigurarea absorbției. Nu vom avea o conductă pe care să circule fondurile din PNRR. Va trebui să avem proiecte bine implementate pentru aceasta. Dacă nu vom reuși la acest capitol, eșecul va fi și al Uniunii Europene”, a declarat Daniel Dăianu.