Rețelele sociale pun președinți? Scenariul Călin Georgescu s-ar putea repeta curând într-o țară cu alegeri
Echipa președintelui brazilian în exercițiu, Luiz Inácio Lula da Silva, urmează să ceară justiției anularea candidaturii lui Flávio Bolsonaro, rivalul său din turul doi al prezidențialelor. Informația vine de la o sursă din echipa liderului de stânga, citată de AFP sub protecția anonimatului. Recursul ar urma să fie depus marți seara la Tribunalul Superior Electoral (TSE). Motivul invocat este o „manipulare algoritmică” a gigantului american Meta împotriva lui Lula, cu efecte pe Instagram și WhatsApp.
Senatorul Flávio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, fiul fostului președinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro, este favorit în turul doi de duminică, 25 octombrie. În primul tur a ieșit surprinzător pe primul loc, cu 47% din voturi, față de 45% pentru Lula, care împlinește curând 81 de ani și candidează pentru al patrulea mandat. Un sondaj AtlasIntel/Bloomberg indica deja o victorie a lui Bolsonaro în turul doi. Alte sondaje arată însă o cursă strânsă, cu un scor de 51,1% pentru Flávio și 48,9% pentru Lula într-un sondaj Veritá.
Cum a început disputa?
Pe 10 octombrie, campania lui Lula a transmis că o serie de probleme tehnice neexplicate de companie ridică suspiciunea unei tentative de interferență electorală în favoarea lui Flávio Bolsonaro. Printre acuzații se numără faptul că, înaintea primului tur, profilurile lui Lula și ale altor lideri de stânga ar fi dispărut brusc din căutarea Instagram.
Campania a anunțat și o sesizare la Agenția Națională pentru Protecția Datelor. Mai târziu a cerut TSE să ordone Meta să restabilească în șase ore reach-ul postărilor, sub amenințarea unei amenzi zilnice de 500.000 de reali.
A mai pus sub semnul întrebării și comportamentul Meta AI, pe motiv că teste ar fi arătat tratament diferit pentru cele două candidaturi.
Poziția Meta și a TSE
Meta respinge acuzațiile. Într-un răspuns către TSE, compania a numit afirmația falsă, nedemonstrată și infirmată de date obiective. Totuși, a recunoscut un „incident tehnic de amploare globală”, care a blocat contorizarea vizualizărilor pe 7 octombrie, și a admis că a suspendat din eroare contul de reclame al campaniei lui Lula.
Luni, TSE i-a dat un termen de 24 de ore să dovedească adoptarea măsurilor cerute, sub o amendă de 200.000 de dolari pe zi. Marți, compania a anunțat pe site că a încheiat implementarea lor.
Meta a interzis temporar recomandarea candidaților și generarea de imagini ale acestora cu inteligență artificială. Marți, reprezentanți ai Meta și avocații ambelor campanii participă la o reuniune la TSE.
Disputa merge în ambele direcții
Echipa lui Flávio Bolsonaro a cerut să intervină în procedură ca terț interesat. Ea susține că defecțiunile algoritmilor Meta i-au afectat campania mai mult decât pe cea a lui Lula.
În plus, TSE a decis ca Meta să se abțină de la reducerea distribuirii sau restricționarea căutării pentru conținut electoral „referitor la oricare dintre candidaturile din turul doi”.
Campaniile se contestă reciproc și în alte fronturi: Flávio a cerut suspendarea canalului WhatsApp „Exército do Lula”, iar TSE a ordonat ștergerea unor postări cu imagini generate de inteligență artificială care îl înfățișau pe Lula în situații inexistente.
Paralela cu România
Cazul brazilian este adesea comparat cu anularea alegerilor din România. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral pentru alegerea președintelui, cu două zile înainte de turul doi, după acuzații de interferență rusă. Călin Georgescu, aproape necunoscut înainte, ieșise primul în turul întâi din 24 noiembrie.
Decizia a venit după ce președinția a declasificat documente care descriau o promovare „masivă” pe rețelele sociale și atacuri cibernetice. Serviciile de securitate au vorbit despre „acțiuni hibride rusești” prin care TikTok ar fi fost folosit pentru promovarea unui candidat care îl lăudase pe Putin.
Autoritățile au criticat și un presupus „tratament preferențial” al lui Georgescu pe TikTok, pe care platforma l-a negat. Comisia Europeană a intensificat monitorizarea platformei.
Asemănările cu România
Un candidat își depășește brusc așteptările în primul tur, iar algoritmii unei platforme sunt acuzați că au distorsionat competiția.
Platformele (TikTok, respectiv Meta) neagă orice favorizare.
Instanțele electorale au fost puse în fața unei decizii fără precedent, cu miză enormă pentru încrederea în vot.
Ambele cazuri au alimentat dezbaterea despre cât de mult poate fi lăsat procesul democratic la mâna unor companii private.
Deosebiri esențiale
Cine este acuzat. În România, acuzația viza un stat străin (Rusia), care ar fi folosit platforma, iar documentele declasificate vorbeau despre o campanie coordonată. În Brazilia, tabăra lui Lula acuză o companie privată pentru presupuse distorsiuni algoritmice, fără să fi fost arătată, cel puțin deocamdată, o direcție politică din partea vreunui stat. Nu este corect să se vorbească de „putere străină” în sens statal decât dacă apar dovezi în acest sens.
Natura probelor. În România au existat rapoarte ale serviciilor de informații despre finanțare netransparentă și conturi coordonate. În Brazilia, argumentele se bazează pe anomalii de metrici și incidente tehnice recunoscute de Meta, pe care compania le pune pe seama unor erori globale.
Stadiul procedurii. România a anulat alegerile după primul tur. În Brazilia, TSE a ales deocamdată măsuri corective (obligații de transparență și neutralitate, amenzi). Anularea unei candidaturi cu câteva zile înainte de vot ar fi o măsură extremă, iar o sursă din tabăra lui Lula a anunțat doar intenția de a o cere.
Lupta se dă pe ambele părți. În Brazilia, ambele campanii susțin că sunt afectate de algoritmi, ceea ce complică argumentul unei favorizări unilaterale.
Ecoul politic
În cazul românesc, decizia a fost criticată în mediul politic american: vicepreședintele JD Vance și Elon Musk au contestat anularea și excluderea lui Georgescu din reluarea alegerilor, în timp ce Curtea Constituțională și autoritățile au invocat protejarea corectitudinii procesului electoral.
Cazul brazilian arată cum aceeași problemă, influența platformelor asupra votului, poate fi invocată de părți politice opuse.












