Deloitte face publică suma abracadabrantă care face obiectul spălărilor de bani la nivel mondial

Organismele internaţionale de profil estimează că între 800 de miliarde şi 2 trilioane de dolari sunt spălaţi anual la nivel global, iar impactul criminalităţii financiare este resimţit în toate segmentele societăţii, deşi în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în reformarea standardelor şi practicilor de prevenire şi combatere a spălării banilor, spun Burcin Atakan, partener, Deloitte România, şi lider Servicii de investigare a fraudelor, Deloitte Europa Centrală şi de Est, şi Laura Lică-Banu, director, Consultanţă Financiară, Servicii Corporate Forensic – Financial Crime, Deloitte Romania.

”Crizele recente au produs schimbări profunde în toate aspectele mediului de afaceri, iar nevoia de viteză şi flexibilitate a operaţiunilor a adăugat noi categorii de riscuri în zona criminalităţii financiare. Deşi în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în reformarea standardelor şi practicilor de prevenire şi combatere a spălării banilor, organismele internaţionale de profil estimează că între 800 de miliarde şi 2 trilioane de dolari sunt spălaţi anual la nivel global, iar impactul criminalităţii financiare este resimţit în toate segmentele societăţii”,

arată o opinie semnată de Burcin Atakan, partener, Deloitte România, şi lider Servicii de investigare a fraudelor, Deloitte Europa Centrală şi de Est, şi Laura Lică-Banu, director, Consultanţă Financiară, Servicii Corporate Forensic – Financial Crime, Deloitte Romania.

Noul Regulament UE privind combaterea spălării banilor, care urmează să fie adoptat în perioada următoare, stabileşte un cadru de reglementare unificat pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor (anti-money laundering – AML) şi a finanţării terorismului (combating financing of terrorism – CFT), fiind direct aplicabil entităţilor care intră în sfera obligaţiilor AML.

Modificările notabile pe care acesta le aduce privesc:

• extinderea listei entităţilor obligate (comercianţi de bunuri de lux, cluburi şi agenţi profesionişti de fotbal, entităţi care realizează finanţări participative – crowdfunding);
• cerinţe sporite privind beneficiarii reali şi controlul proprietăţii;
• măsuri sporite de due diligence în cazul persoanelor cu averi importante;
• identificarea şi verificarea tranzacţiilor ocazionale între 3.000 şi 10.000 de euro;
• accesul transfrontalier la informaţiile privind conturile bancare;
• identificarea de la distanţă a clienţilor; interzicerea la nivelul UE a plăţilor în numerar de peste 10.000 de euro;
• politici revizuite privind state terţe cu grad ridicat de risc.

De asemenea, cea de-a şasea Directivă privind combaterea spălării banilor, inclusă în acelaşi pachet de reglementare european, va include prevederi referitoare la:

• mecanisme de schimb de informaţii în cadrul UE şi selectarea entităţilor care vor intra în sfera de supraveghere a noii autorităţi centrale de combatere a spălării banilor (Anti-money Laundering Authority – AMLA);
• măsuri aplicabile sectoarelor expuse la riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel naţional;
• identificarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la nivelul UE şi al statelor membre;
• accesul la registrele beneficiarilor efectivi (ultimate beneficial owners – UBO), la conturile bancare şi bunurile imobile;
• responsabilităţi pentru unităţile de informaţii financiare şi autorităţile de supraveghere;
• cooperarea între autorităţile competente şi alte autorităţi reglementate de actele UE.