Detaliile acordului istoric de 1.824,3 miliarde de euro din această dimineață
La capătul a cinci zile de negocieri intense, liderii UE au convenit asupra unui pachet de 1 824,3 miliarde EUR, sumă care cumulează cadrul financiar multianual (CFM) și fondurile speciale de relansare economică în urma pandemiei de coronavirus, în cadrul instrumentului Next Generation EU (NGEU).
Noul cadru financiar multianual (CFM) va acoperi șapte ani, respectiv perioada 2021 – 2027 și, alături de Next Generation EU, va fi principalul instrument pentru implementarea pachetului de relansare economică pentru diminuarea consecințelor socio-economice ale pandemiei COVID-19, arată comunicatul Consiliului European din această dimineață.
Valoarea CFM – 1 074,3 miliarde EUR – va permite UE să își îndeplinească obiectivele pe termen lung și să păstreze întreaga capacitate a planului de recuperare. Această formulă agreată se bazează în mare parte pe propunerea președintelui Consiliului European, Charles Michel, din februarie. Defalcat, CFM va acoperi următoarele mari domenii de cheltuieli:
- piață unică, inovație și digitalizare;
- coeziune, reziliență și valori;
- resurse naturale și mediu;
- migrație și gestionarea frontierelor;
- securitate și apărare;
- vecinătăți și lume;
- administrația publică europeană.
În ceea ce privește Fondul de Recuperare, prin instrumentul Next Generation EU (NGEU), va oferi Uniunii mijloacele necesare pentru a rezolva provocările pe care le prezintă pandemia COVID-19. Conform acordului, Comisia va putea împrumuta de pe piețe până la 750 de miliarde de euro, urmând ca suma să fie rambursată până în 2058.
Sumele disponibile în cadrul NGEU vor fi alocate la șapte programe individuale:
- Facilitatea de Recuperare și Reziliență (RFF),
- ReactEU,
- Horizon Europe,
- InvestEU,
- Dezvoltare Rurală,
- Fondul de Tranziție Justă și
- RescEU.
390 miliarde de euro din acest pachet vor fi distribuite sub formă de subvenții către statele membre, iar 360 miliarde de euro sunt alocați pentru împrumuturi.
Alocările Facilității de Recuperare și Reziliență (RFF)
Implementarea planului va impune ca banii să fie dirijați către țările și sectoarele cele mai afectate de criză: 70% din subvențiile Facilității de Recuperare și Reziliență (RFF) vor fi angajate în 2021 și 2022, iar 30% vor fi angajate în 2023.
Alocările din RRF în 2021-2022 vor fi stabilite în conformitate cu criteriile de alocare ale Comisiei, ținând cont de nivelul de trai, dimensiunea și nivelul șomajului din respectivele state membre. Pentru alocările 2023, criteriul șomajului va fi înlocuit cu scăderea PIB-ului în 2020 și 2021.
Criterii de bună guvernare și condiționalități
În conformitate cu principiile bunei guvernări, statele membre vor pregăti planuri naționale de recuperare și relansare pentru perioada 2021-2023. Acestea trebuie să fie în concordanță cu recomandările specifice fiecărei țări și să contribuie la obiectivele de tranziție ecologică și digitală. Mai precis, planurile vor fi în așa fel elaborate pentru fi stimulate creșterea și ocuparea forței de muncă și pentru a consolida redresarea economică și socială a țărilor UE. Planurile naționale vor fi revizuite în 2022. Evaluarea acestor planuri va fi aprobată de Consiliul European cu votul majorității calificate, la propunerea Comisiei.
Decontarea subvențiilor va avea loc numai dacă etapele și obiectivele stabilite în planurile de recuperare și relansare sunt îndeplinite.
Dacă, în mod excepțional, unul sau mai multe state membre consideră că există abateri grave de la îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor relevante, acestea pot solicita președintelui Consiliului European să sesizeze organismul, spre dezbatere, în cadrul următoarei întâlniri a acestuia.
Temele fierbinți: schimbările climatice și statul de drept
30% din totalul cheltuielilor din cadrul CFM și NGEU vor viza proiecte legate de climă. Aceste cheltuieli vor respecta obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050, obiectivele UE pentru climă pentru 2030, precum și Acordul de la Paris.
În privința respectării statului de drept, documentul final este ușor ambiguu, dar lasă de înțeles că vor exista instrumente de verificare și control a situațiilor în care statele nu se conformează regulilor UE.
”Interesele financiare ale Uniunii vor fi protejate în conformitate cu principiile generale cuprinse în tratatele Uniunii, în special valorile menționate la articolul 2 din TUE. De asemenea, Consiliul European subliniază importanța respectării statului de drept. În baza acestor premise, va fi introdus un regim de condiționalități pentru protejarea bugetului și a instrumentului Next Generation EU. În acest context, Comisia va propune măsuri în cazul încălcării regulilor, care vor fi adoptate de Consiliu cu majoritate calificată”, se arată în documentul final al lucrărilor Consiliului.
Textul final încheie această secțiune cu fraza ”Consiliul European va reveni rapid la această problemă”, lăsând dezbaterea deschisă.
De precizat că majoritatea calificată la nivelul Consiliului European este reprezentată de cel puțin 15 din cele 27 de state membre (adică 55%), care să cumuleze minimum 65% din totalul populației UE.
Resurse suplimentare la îndemâna Comisiei
Liderii UE au convenit să ofere Uniunii noi resurse pentru a rambursa fondurile împrumutate prin intermediul Next Generation EU. Aceștia au convenit asupra unei noi taxe pe mase plastice nereciclabile care va fi introdusă încă de la începutul anului 2021. În același an, Comisia trebuie să prezinte o propunere pentru o măsură de ajustare a emisiilor de carbon și o taxă digitală, ambele fiind introduse până la sfârșitul anului 2022.
Ulterior, Comisia ar reveni cu o propunere revizuită privind schema Uniunii de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră (EU ETS), extinzând-o eventual în sectoarele de transport aerian și maritim. Vor putea exista și alte resurse noi, precum un impozit pe tranzacțiile financiare, fără ca în acest moment să fie oferite indicii suplimentare cu privire la acesta. Noile veniturile din resurse proprii încasate după 2021 vor fi utilizate pentru rambursarea anticipată a împrumuturilor NGEU.
De asemenea, a fost convenită instituirea unei rezerve de 5 miliarde EUR pentru Brexit, în ideea de a sprijini statele membre și sectoarele economice cel mai puternic afectate de Brexit.