Dorin Cojocaru, APRIL: Cașcavalul va ajunge la 100 de lei kilogramul. Telemeaua va dispărea de pe piață

Prețul majorat pentru laptele crud și creșterea cheltuielilor de producție vor scumpi brânzeturile, un kilogram de cașcaval ajungând să coste și 100 de lei, susține Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL, consideră că preţul unui kilogram de caşcaval sau brânză maturată, făcute 100% din lapte de vacă, va ajunge în retail la 100 lei/kg până la finalul acestui an, ca urmare a scumpirii materiei prime – laptele crud – şi a costurilor mai mari cu producţia pe care le au procesatorii, dar şi a adaosurilor ridicate practicate de retaileri.

”Caşcavalul va ajunge la 100 lei/kg. Cel mai ieftin caşcaval în retail este 47 lei/kg şi cel mai scump este aproximativ 67 lei/kg”, a declarat Dorin Cojocaru, citat de Agrointeligența.

Prețul minim pentru cașcaval: 35 de lei pe kilogram

La rândul său, Marius Chiorean, property manager la Torockoi (Lactate Colțești), brandul deţinut de compania Binal Mob, controlată de Lukacs Marta şi Szakacs Nimrod din judeţul Alba, spune că este necesară o cantitate de 10 litri de lapte pentru a face un kilogram de caşcaval şi preţul minim pentru acesta este 35 de lei. Opinia sa este că dacă un producător vinde cașcavalul cu mai puţin de 35 lei/kg este voluntariat, nu business, pentru că nu face profit.

Brânza artizanală se vinde deja cu 75 de lei kilogramul la producător.

Și Istvan Varga, fondator al companiei Manufactura de Brânză, care produce brânză maturată în Cund, judeţul Mureş, spune că producerea unui kilogram de brânză este costisitoare, de aceea prețul la produsele sale pornește de la 75 de lei/kilogram.

Timp de 20 de ani nu a existat o strategie a dezvoltării fermelor de vaci de lapte în România, iar acum încep să apară consecințele, este de părere Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

Cojocaru: S-ar putea să nu mai vedem telemea în piață

Șeful APRIL a explicat care sunt raționamentele de la care a ajuns să considere că telemeaua adevărată românească va dispărea de pe piață, anul acesta fiind ultimul în care o mai putem consuma.

”Am preconizat această scădere, distrugere a fermelor de vaci de lapte. Chiar sunt curios cum arată structura fermelor de vacă de lapte acum în România, pentru că 20 de ani nu am avut o strategie a dezvoltării fermelor de vacă lapte în România”, a spus Dorin Cojocaru.

Seceta și lipsa bazei furajere, printre principalele motive de scădere a producției de lapte în ferme

Motivele scăderii producției de lapte și implicit a producției de brânză sunt variabile, de la schimbările climatice la baza furajeră de care nu mai dispun fermierii și până la inundarea pieței cu brânză obținută din grăsimi vegetale.

”În caniculă, vaca nu mai dă lapte. Vaca suferă de cald, nu de frig. Avem deja o scădere a producției din cauza căldurii”,

explică Dorin Cojocaru, care precizează că ”hrana animalelor reprezintă un factor important care influențează producția de lapte, iar prețurile aproape că nici nu mai contează când problemele sunt mult mai stringente în acest moment”.

”Nu-i neapărat prețul, că vă spun, s-a ajuns la un nivel încât prețul nu mai contează. Consumatorul ce trebuie să știe? Că în aceste momente, fermierii nu mai pot să își facă baza furajeră, să strângă furaj pentru perioada de stabulație, când nu vom mai putea să avem pășune. Noi nici pășune n-avem în perioada de vară, vaca trebuia să mănânce furaj suculent, trebuia să iasă la pășune, pe când noi acum n-o să avem nici fibroase, nici suculente. În România nu mai avem fabrici de zahăr ca să luăm tăiței de sfeclă sau tot felul de șroturi. Deci noi nu mai avem resurse ca să ne hrănim vacile încât să dea o producție performantă”, a menționat Dorin Cojocaru.