Închide

Dragii de ei! Studiu Colegiul Medicilor: Peste o treime din medici au risc de suprasolicitare și burnout. Nimic despre șpăgi

Avatar
Bani Negri Cash Bancnote Tuflă Plic Copyright Contactați Www.afaceri.news

Copyright foto: contactati www.AFACERI.news

Timp de citire: 5 minute

Un studiu realizat de Colegiul Medicilor arată că 36% dintre medici sunt supuşi riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout, iar mai mult de jumătate dintre medicii de ATI se află la risc ridicat. De asemenea, studiul a mai precizat că riscurile cele mai mari de burnout apar în regiunile Bucureşti – Ilfov şi Sud-Vest Oltenia.

“36% dintre medici sunt supuşi riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout. Este rezultatul primului studiu naţional care evaluează riscul de burnout în rândul medicilor din România, realizat de Colegiul Medicilor din România (CMR). De asemenea, studiul cuprinde o analiză a intenţiei de migraţie externă şi o evaluare a modului în care medicii percep o posibilitate reală de a fi angrenaţi într-o procedură de cercetare sau într-un proces de malpraxis”,

a anunţat Colegiul Medicilor din România, citat de news.ro.

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, consideră că rezultatele studiului sunt alarmante.

„Sindromul de burnout reprezintă o problemă tot mai răspândită, iar abordarea ei este obligatorie. Evaluarea situaţiei actuale este un prim pas, absolut necesar, care ne permite să avem o radiografie a realităţii cu care medicii se confruntă zi de zi, din acest punct de vedere. Rezultatele studiului sunt alarmante în sine, fapt la care adăugăm corelarea cu intenţia declarată de migraţie şi cu expunerea la riscul de malpraxis. Teama de apariţie a unui litigiu în exercitarea actului medical este un fenomen întâlnit la 70% dintre medici – este un procent enorm, care îngrijorează foarte mult, pentru că există riscul ca aceşti medici să practice o medicină defensivă, cu efecte negative asupra actului medical”,

a afirmat prof. univ. dr. Daniel Coriu.

Peste o treime dintre medicii care au participat în cadrul studiului înregistrează scoruri mari, care indică o probabilitate mare de a manifesta clinic un sindrom burnout, scorurile totale mari fiind dependente, într-o mare măsură, de componenta de epuizare (58%).

Procentul medicilor femei care au ȋnregistrat scoruri ce se ȋncadrează ȋn cele două paliere de risc mare pentru burnout – crescut şi foarte crescut – a fost semnificativ mai mare decât cel raportat ȋn cazul bărbaţilor medici: 38%, respectiv 31%.

Categoriile de vârstă cu risc crescut sunt reprezentate de medicii sub 35 de ani (47%), respectiv cei cu vârsta cuprinsă între 36 şi 49 de ani (41%). Pentru cei de peste 50 de ani, procentele sunt de 32% (medicii din categoria 50-64 de ani), respectiv 15% (pentru cei cu vârste peste 65 de ani). Mai mult de jumătate dintre medicii din grupa specialităţilor ATI se află la risc ridicat (54%), aceasta fiind urmată de grupa Oncologice (53%), Pediatrie – interne (42%) şi Pediatrie-chirurgicale (37%).

Riscurile mari de a dezvolta burnout au înregistrat diferenţe în funcţie de regiunea geografică a medicului care a completat chestionarul. Riscul cel mai mare (38%) s-a ȋnregistrat ȋn regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia. Valori mai reduse faţă de medie au fost raportate ȋn regiunea Vest (32%), se mai arată în studiu.

„Nu trebuie să omitem componentele emoţionale, care în final, se soldează cu afectarea relaţiei medic-pacient. Dacă privim doar procentual rezultatele unui astfel de scor, ar însemna că punem în centru medicul şi privim doar această situaţie, dar ar trebui să punem în centru ambii parteneri, atât medicul, cât şi pacientul. Altfel spus, suferinţa medicului se reflectă în suferinţa pacientului, ceea ce înseamnă că ameliorarea unor aspecte pe care le putem identifica în cadrul acestui studiu, care ar îmbunătăţi condiţiile de muncă ale medicului, cu siguranţă se va reflecta atât în modul în care este tratat pacientul, cât şi în percepţia acestuia privind calitatea actului medical”,

consideră dr. Radu Dumitrescu, membru în echipa de cercetare.

Tendința de migrație a medicilor

În cadrul studiului a fost măsurată şi intenţia declarată de migraţie în rândul medicilor, care diferă la femei şi bărbaţi.

În cazul răspunsurilor de tipul „Probabil da”, procentele au fost de 23,1% (bărbaţi), respectiv 20,7% (femei). Pentru răspunsul de intensitate maximă, „Sigur da”, procentele au fost de 8,4%, respectiv 5,2%. 6 din 10 medici cu vârste mai mici de 35 de ani au afirmat pozitiv o intenţie probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a migra.

Cea mai mare intenţie declarată de a migra s-a ȋnregistrat ȋn rândul medicilor din Regiunea Bucureşti-Ilfov (30,4%) şi Regiunea Sud-Est (29,6%), apoi, cu cifre mai scăzute, dar similare, regăsim Regiunea Nord-Vest (28,1%) şi Regiunea Nord-Est (28,2%). Corpul profesional medical care a înregistrat o valoare minimă a indicatorului se află ȋn Regiunea Vest, mai exact, 22,2%.
Cele mai vulnerabile specialităţi sunt din grupele ATI şi Medicină de Urgenţă (39,2%), Oncologice (39%) şi Chirurgie generală (35,2%), în timp ce procentele cele mai mici s-au ȋnregistrat ȋn cazul grupelor Medicină de Familie (16,4%) şi Sănătate publică (17,8%).

„Cred că pentru România este o pierdere pe termen lung şi trebuie să ne gândim la nişte politici de reţinere a resursei umane în general, nu doar a medicilor. În toate domeniile există acest fenomen; şi asistenţii sociali migrează, şi inginerii migrează, şi aşa mai departe. Când suntem tineri, avem nevoi şi aspiraţii mult mai mari. De cele mai multe ori, aceste nevoi nu sunt satisfăcute pentru că nu avem veniturile necesare. În general, veniturile cresc odată cu înaintarea în profesie, pe măsură ce înaintăm în vârstă, ceea ce ne permite o satisfacere a nevoilor. În acest context, este explicabil de ce la vârste tinere tendinţa de migraţie este mult mai mare”,

consideră conf. univ. dr. Nicolae Adrian Dan, membru în echipa de cercetare.

Studiul a arată că motivele de migraţie externă diferă în funcţie de categoriile de vârstă din care fac parte medicii respondenţi. Pentru cei sub 35 de ani, condiţiile directe de practică – infrastructura sistemului sanitar românesc (24%) şi oportunităţile de formare profesională sau cercetare – infrastructură, facilităţi, tehnologie, fonduri disponibile ȋn străinătate (23%) sunt cele mai importante. Între 36 şi 49 de ani, acestea se menţin, însă cu un scor mai scăzut, 18%, respectiv 15%, acest procent înregistrându-se şi pentru aspecte care ţin de condiţii de viaţă, familie, locuire şi oportunităţi educaţionale pentru copii (15%).

Medicii peste 50 de ani se gândesc să plece din ţară din cauza condiţiilor directe de practică (18%), argument urmat de recunoaşterea socială şi respectul resimţit faţă de profesia medicală (17%). Acest din urmă aspect devine cel mai important (18%), alături de condiţiile salariale şi venituri (18%), pentru medicii din categoria de vârstă peste 65 de ani.

„Invitaţia de participare la studiu a fost trimisă de Colegiul Medicilor din România către întreaga populaţie de medici din ţara noastră. Chestionarul a fost administrat online, la nivel naţional, în prima parte a anului 2023. Eşantionul de respondenţi – 8.121 de medici – a fost ponderat pentru a reflecta structura populaţiei de medici în funcţie de gen, categorii de vârstă, regiunea geografică şi tipuri de specialităţi medicale”,

a precizat lector univ. dr. Corina Ilinca, membru în echipa de cercetare.

Astfel, 7 din 10 medici resimt o teamă privind o posibilitate reală de a fi angrenaţi într-o procedură de cercetare sau chiar proces de malpraxis. Pentru categoriile de vârstă sub 49 de ani, scorul este de 78%. Femeile se tem mai mult decât bărbaţii, 72% versus 66%. Nivelul de teamă este superior în cazul grupelor Pediatrie – chirurgicale (86%), Chirurgie generală (80%) şi ATI (78%), aceasta fiind resimţită mai puternic în regiunile Sud-Vest Oltenia (79%) şi Sud-Muntenia (75%).

87% dintre medici cred că asigurările pentru malpraxis nu acordă despăgubiri în mod real, 79% dintre medici considerând că sistemul de asigurări de malpraxis are o funcţionalitate redusă sau foarte redusă.

Colegiul Medicilor consideră că ambele părţi implicate în actul medical sunt afectate. Pacienţii nu pot obţine rapid fonduri utile pentru recuperarea sănătăţii, iar medicii sunt implicaţi în proceduri de durată, stresante şi costisitoare.

Din păcate studiul nu testează, nu întreabă, deci nu concluzionează nimic despre banii negri primiți de medicii, nu-i așa?, foarte stresați, care își desfășoară activitatea în sistemul medical autohton. Ca și cum fenomenul șpăgilor nici măcar nu ar exista.

scroll to top