Erdoğan se lasă de giumbușlucuri: Banca centrală renunță la experimente și crește abrupt dobânzile

Banca centrală a Turciei a majorat joi dobânzile pentru prima oară după mai bine de un an, oferind piețelor semnalul clar că abandonează politicile economice convenționale impuse de președintele Recep Tayyip Erdoğan, în încercarea de a contracara inflația galopantă și de a lăsa în urmă criticile adresate politicilor monetare vechi care susțin că abordarea anterioară a agravat criza costului vieții, scrie Associated Press.

Banca centrală a majorat dobânda-cheie cu 6,5 puncte procentuale, crescând-o de la 8,5% la 15%. Chiar și așa, analiștii internaționali se așteptau la o creștere și mai mare, de până la 11,5 puncte procentuale, care ar fi dus dobânzile la 20%.

Creșterea abruptă este prima mișcare în sus a dobânzilor din martie 2021 și vine după ce Erdoğan a numit la conducerea băncii, respectiv a Ministerului de Finanțe, doi oficiali respectați și cunoscuți la nivel internațional.

Creșterea dobânzilor reprezintă cel mai limpede semnal că Ankara se îndepărtează de abordările neortodoxe ale lui Erdoğan, potrivit cărora scăderea ratelor dobânzilor este arma cea mai eficiență în lupta împotriva inflației.

Teoriile economice tradiționale susțin tocmai contrariul, iar băncile centrale din întreaga lume au majorat rapid dobânzile pentru a combate creșterile prețurilor de consum.

Erdoğan, un dușman declarat al costurilor mari de împrumut, a declarat că va ”accepta” politicile noului ministru de finanțe, dar a insistat și asupra faptului că opiniile sale privitoare la politicile economice optimale nu s-au schimbat.

Aceste divergențe ridicau semne de întrebare serioase în legătură cu capacitatea băncii centrale a Turciei de a acționa cu adevărat independent de influențele președintelui.

”Vom face tot mai mulți pași decisivi în lupta împotriva inflației. Ne vom spori eforturile pentru a proteja cele mai mari părți ale populației noastre de efectele ei”, a declarat Erdoğan miercuri, într-un discurs televizat.

Anterior, sub presiunea lui Erdoğan, banca centrală și-a redus dobânda-cheie de la aproximativ 19% în 2021 la 8,5% la începutul acestui an, în ciuda creșterii vertiginoase a inflației care a atins 85% pe ansamblul anului trecut.

Inflația în Turcia a scăzut la 39,5% luna trecută, conform cifrelor oficiale, dar grupul de cercetare independent ENAG apreciază că rata reală a inflației este de 109%, subliniind erori metodologice grave ale statisticii oficiale.

Economiștii spun că abordarea neconvențională a lui Erdoğan a potențat turbulențele economice pe care le traversează țara, conducând la crize valutare și ale costului vieții, care au cauzat dificultăți majore pentru numeroși locuitori, care se chinuie să își asigure hrana de zi cu zi și să își achite costurile legate de locuință și de alte necesități.

La rândul său, președintele turc susține că modelul economic pe care îl vizează prioritizează creșterea economică, exporturile și ocuparea forței de muncă.

Totodată, experții mai atrag atenția că banca centrală și-a epuizat rezervele valutare, încercând să susțină lira turcească înaintea alegerilor care au avut loc luna trecută și care i-au asigurat președintelui un nou mandat.

Față de începutul anului, moneda turcă a pierdut aproximativ 21% din valoarea sa față de dolar.

Schimbare de macaz la Ankara

Erdoğan, care a câștigat al treilea mandat în scrutinul din 28 mai, l-a numit din nou pe Mehmet Şimşek la cârma finanțelor publice ale țării. Fostul bancher de investiții de la Merrill Lynch ocupase anterior funcțiile de ministru de finanțe și vicepremier din 2009 și până în 2018.

La scurt timp după numire, Şimşek a declarat că Turcia nu are altă opțiune decât să revină la un ”teren rațional” în ce privește politicile economice.

Într-un alt semnal al schimbării de macaz între politici economice mai pragmatice și mai apropiate de teoriile tradiționale, Erdoğan a numit-o luna aceasta pe Hafize Gaye Erkan în fruntea băncii centrale, devenind astfel prima femeie guvernatoare a instituției. Ea a ocupat până recent un post de top management în cadrul First Republic Bank, bancă din San Francisco ajunsă acum în faliment.

Ea l-a înlocuit pe Şahap Kavcıoğlu, care a fost guvernatorul sub conducerea căruia banca centrală a operat o serie întreagă de reduceri de dobânzi, la sugestia președintelui.

Înaintea lui Kavcıoğlu, Erdoğan a dat afară alți trei guvernatori ai băncii centrale care au rezistat presiunilor de a reduce ratele dobânzilor, înainte de a-l numi pe acesta, în 2021.

Can Selçuki, director al agenției de cercetare Türkiye Raporu și fost economist al Băncii Mondiale pentru Turcia, a declarat că rămân încă destule întrebări cu privire la capacitatea oficialilor nou numiți de a putea ”să se mențină în linia politicilor economice pe care le gândesc cu capul lor”, în condițiile în care anul viitor, în luna martie, vor avea loc alegerile locale.

”Ceea ce trebuie făcut chiar acum este o formă de înăsprire a politicii monetare, iar acesta este, de fiecare dată, o acțiune nepopulară și nedorită pentru orice deține puterea înaintea oricăror alegeri”, a apreciat el.

Marți, guvernul turc a majorat salariul minim cu 34%, decizie menită să atenueze impactul inflației asupra cetățenilor turci, tocmai în perioada premergătoare alegerilor locale de anul viitor.

Piețele se așteptau la mai mult, lira turcească a căzut iarăși la minime istorice

Lira turcească a scăzut la un minim record de aproximativ 24,1 pentru un dolar, de la 23,54 înainte de anunţarea deciziei, potrivit datelor citate de Reuters.

George Dyson, analist senior la firma de consultanţă Control Risks, anticipează că vor exista noi creşteri ale dobânzilor în ședințele următoare, pentru a aduce dobânda de politică monetară la cel puţin 20%.

”Ministrul de Finanţe Mehmet Şimşek trebuie să fie puţin mai precaut. Sunt încrezător că este îngrijorat de declanşarea – din neatenţie – a unei posibile crize a datoriilor, prin încetinirea prea rapidă a economiei”, a spus Dyson pentru CNBC, comentând decizia de creștere a dobânzilor sub așteptările analiștilor.

La rândul său, Hamish Kinnear, un analist senior pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord la firma de management al riscurilor Verisk Maplecroft, a comentat:

”Este un semn că noul guvernator încearcă să pășească cu mare grijă în așa fel încât să evite un conflict deschis cu preşedintele Erdoğan. De altfel, ultimul guvernator al băncii centrale care a majorat ratele dobânzilor a fost demis de preşedinte după mai puţin de cinci luni în funcţie”, a amintit Kinnear.