Eșecul G7. Liderii recunosc profunzimea schimbărilor climatice, dar nu adoptă niciun calendar
Țările dezvoltate care fac parte din grupul G7 nu au reuşit să se înţeleagă în privinţa stabilirii unui calendar clar prin care să se elimine complet folosirea cărbunelui în scopul producerii energiei electrice, au declarat surse din cadrul UE pentru Politico. Summit-ul G7 care are loc în Marea Britanie şi la care au participat liderii principalelor state industrializate ale lumii, s-a încheiat astfel fără semnarea unui angajament ferm cu privire la această problemă esenţială a luptei împotriva schimbărilor climatice.
Premierul Boris Johnson al Marii Britanii recunoaște că ţările G7 sunt responsabile pentru producerea a 20% din totalul emisiilor globale de carbon. De altfel, Marea Britanie a promis eliminarea treptată a folosirii cărbunelui până în anii 2030. Draftul hotărârii care a ajuns pe masa liderilor G7 a conţinut însă doar o promisiune pentru accelerarea procesului de eliminare a combustibilor fosili folosiţi în producerea energiei electrice.
Astfel, în lipsa unui calendar clar de implementare a procedurilor, documentul final al reuniunii va avea o valoare mult mai scăzută comparativ cu acordul istoric la care ţările G7 au ajuns în luna mai, când s-a decis oprirea finanţării internaţionale pentru exploatarea cărbunelui.
„Ne este foarte clar că o astfel de acţiune trebuie să înceapă cu noi”, a declarat premierul britanic Boris Johnson.
Dar, deşi este ceva „fantastic” faptul că fiecare ţară din G7 s-a angajat să reducă emisiile de carbon, acest lucru trebuie făcut imediat şi, în acelaşi timp, ţările dezvoltate trebuie să ajute pe cele mai puţin dezvoltate să facă acelaşi lucru.
Liderii G7 au promis că vor renunţa complet la fabricile de cărbune, în cazul în care acestea nu dispun de tehnologii de captare şi stocare a emisiilor de carbon.
„Suntem pe punctul de a destabiliza întreaga planetă”, a declarat cunoscutul naturalist şi realizator TV Sir David Attenborough.
Acordul de la Paris din 2015 vizează menţinerea încălzirii planetei sub nivelul de +2 grade Celsius şi, dacă e posibil, la +1,5 grade Celsius. Pentru a spera în respectarea obiectivului de +1,5 grade Celsius, trebuie reduse emisiile cu 7,6% anual în perioada 2020-2030, potrivit ONU, obiectiv tot mai greu de atins în condiţiile în care planeta se încălzeşte mai repede decât se anticipase.