Simțindu-se încolțit, Putin vrea să escaladeze războiul înspre țările NATO, cu mâna lui Lukașenko

Pe măsură ce este tot mai clar că armata rusă s-a împotmolit complet în Ucraina, Vladimir Putin a început să-i ceară lui Alexandr Lukașenko să-l ajute politic și militar ca să poată escalada conflictul. În acest sens, Moscova a început să exercite presiuni încă de la începutul acestui an, sperând să primească acceptul de a folosi din nou teritoriul bielorus pentru a-și extinde campania militară împotriva Ucrainei sau pentru a desfășura operațiuni împotriva țărilor NATO, potrivit unor declarații citate sub anonimat al unor foști și actuali oficiali ruși și europeni pentru The Wall Street Journal (WSJ), scrie portalul rus independent The Moscow Times.

Subiectul a devenit cunoscut și la Kiev, și în alte capitale europene. În consecință, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski i-au transmis mai multe avertismente lui Lukașenko, inclusiv unele făcute publice. În ciuda acestui fapt, potrivit unor surse din WSJ, presiunea Moscovei nu a făcut decât să se intensifice.

Recent, Moscova a cerut, printre altele, dreptul de a utiliza teritoriul bielorus pentru atacuri cu drone împotriva Ucrainei și de a deschide un nou front mai aproape de regiunile sale vestice, deturnând Forțele Armate Ucrainene de la apărarea teritoriilor din estul țării.

În plus, Bielorusia ar putea fi implicată în operațiuni de sabotaj împotriva țărilor vecine membre NATO, deși acestea nu implică neapărat operațiuni militare cinetice. Astfel, ar putea fi vorba despre atacuri care vizează testarea capacităților de apărare ale alianței sau subminarea sprijinului pentru Ucraina, cum ar fi lansarea a aproximativ 20 de drone în Polonia de pe teritoriul bielorus, așa cum s-a întâmplat anul trecut.

Un fost ofițer de informații rus, familiarizat cu negocierile dintre Moscova și Minsk, a declarat pentru Wall Street Journal că Rusia amenință că va întrerupe sprijinul financiar de care economia bielorusă a fost întotdeauna puternic dependentă. Potrivit sursei citate, negocierile pe această temă se desfășoară în principal între Lukașenko și ambasadorul rus în la Minsk, Boris Grîzlov.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a sunat pe Lukașenko în luna mai și a vorbit cu el timp de aproximativ o oră și jumătate. Parisul are informații că Bielorusia intenționează să își intensifice participarea la război, declara Macron la acea vreme, adăugând că l-a avertizat pe Lukașenko să nu facă acest pas.

Pentru WSJ, un consilier al lui Macron a confirmat apelul, menționând că președintele francez ”a subliniat riscurile cu care s-ar confrunta Bielorusia, dacă s-ar lăsa atrasă în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, la rândul său, tot în luna mai, că Kievul a primit informații detaliate despre negocierile dintre oficialii ruși și belaruși pe această temă. Aceste informații indică faptul că Moscova are în vedere utilizarea Bielorusiei pentru potențiale operațiuni militare împotriva Ucrainei sau a statelor baltice, mai susținea Zelenski.

Săptămâna trecută, Zelenski a anunțat că îi acordă lui Lukașenko o săptămână pentru a demonta stațiile de releu rusești din Bielorusia, care ghidează atacurile cu drone asupra orașelor ucrainene. În caz contrar, potrivit președintelui ucrainean, ”Kievul le va demonta singur”.

Cu câteva zile mai devreme, Lukașenko și-a cerut scuze publice lui Zelenski și a asigurat că Minsk-ul nu are nicio intenție de a intra în război. Bielorusia este ”foarte vulnerabilă din punct de vedere militar” și nu are nicio dorință de a lupta, a adăugat el.

În februarie 2022, Lukașenko i-a oferit lui Putin o rampă de lansare pentru un atac asupra Ucrainei, dinspre nord, o rută propice lansării atacurilor asupra Kievului. Ulterior, președintele bielorus a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a se menține în afara conflictului și a încercat să îmbunătățească relațiile cu noua administrație americană. De altfel, reprezentantul lui Donald Trump, John Cole, a devenit un vizitator frecvent al capitalei bieloruse. În schimbul ridicării unora dintre sancțiuni, Lukașenko a eliberat aproximativ 500 de prizonieri politici în mai multe etape.

Alexander Pirojnikov, fondatorul Forumului Strategic Est-European, consideră că

”… intrarea în război a Bielorusiei ar contrazice obiectivele strategice ale lui Lukașenko, care par să indice dorința de îmbunătățire a relațiilor cu Occidentul”.

Totuși, până în prezent, nu există indicii clare că Rusia intenționează să folosească Bielorusia pentru operațiuni militare în viitorul apropiat, dar această posibilitate este încă luată în considerare foarte serios, potrivit unor surse familiarizate cu situația, citate de The Wall Street Journal.