Euro depinde de consolidarea fiscală. Încă suntem departe de criteriile de la Maastricht – SINTEZĂ

BNR este pregătită tehnic pentru euro, dar drumul spre moneda unică trece prin reducerea deficitului, a inflației și e nevoie de un acord politic pe care l-am ratat atunci când eram pregătiți, spune membrul Consiliului de administrație BNR, Cristian Popa.

Avansul României spre zona euro este condiționat strict de consolidarea fiscală, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, la Summitul Rethink România 2026 de la Sinaia. Potrivit oficialului, un deficit de circa 6% din PIB este un progres față de nivelul de 9%, dar tratatul cere cel mult 3%, iar deficitul nu este singura condiție.

Ținta: sub 3% în 2029–2030

România s-a angajat față de partenerii europeni să coboare deficitul sub 3% din PIB în 2029–2030. Abia atunci, a explicat Popa, se poate purta o discuție serioasă despre aderare.

El a mai spus că scăderea deficitului, controlul inflației și stabilizarea datoriei publice cer măsuri care depășesc competențele băncii centrale și implică decizii politice și fiscale.

Popa a arătat că Banca Națională a făcut pregătirile tehnice: sistemele de plată sunt pregătite, BNR poate tipări bancnote euro, iar baterea monedelor va fi posibilă în curând. A precizat însă că este nevoie de un efort mult mai mare din partea statului. A adăugat că susține trecerea la euro și că, în opinia sa, avantajele sunt mai numeroase decât dezavantajele.

„Nu toate lucrurile sunt roz în zona euro”,

a avertizat el.

Unde se află România față de criteriile Maastricht

Raportul de convergență din iunie 2026 arată că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea euro.

Prelucrare foto cu ajutorul Gemini AI.

Deficit bugetar (maximum 3% din PIB): Comisia Europeană estima în luna mai un deficit de 6,2% din PIB în 2026 și de 5,8% în 2027. România rămâne în procedura de deficit excesiv, cu termenul de corectare extins până în 2030.

Datorie publică (maximum 60% din PIB): Datoria României a fost de 59,3% în 2025, iar Comisia o estimează la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027. România ar urma să depășească astfel și acest prag, iar acest criteriu se îndepărtează de noi în fiecare lună care trece.

Inflație (valoare de referință 2,7%): Media pe 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%. Deocamdată suntem campionii Europei la inflație, deci mai avem mult de lucrat până ajungem la un procent rezonabil, conform criteriilor din sinteza de mai sus.

Dobânzi pe termen lung (valoare de referință 5,1%): Media a fost de 6,7%, deci superioară procentului solicitat de Tratatul de la Maastricht.

Curs de schimb: Leul nu participă la mecanismul ERM II, pe care țara trebuie să îl respecte cel puțin doi ani. Deci aderarea nu poate fi mai devreme de acești ani. Ținând cont că nu am intrat încă în acest mecanism, aderarea pare îndepărtată.

Convergență legislativă: Comisia a identificat incompatibilități privind independența BNR, interdicția finanțării monetare și integrarea băncii centrale în Eurosistem.

Fără dată de aderare

România și-a asumat adoptarea euro prin Tratatul de aderare la UE, dar nu există o dată automată de intrare. Calendarul depinde de îndeplinirea criteriilor și de evaluarea instituțiilor europene.

Prin urmare, pregătirile tehnice ale BNR nu schimbă faptul că finanțele publice, decizia politică și inflația decid momentul aderării.